Arhive pe etichete: cuvinte

Elegie


În mine,
cuvintele mor lent,
ca într-un spital neperformant.
Nu le stă nimeni la căpătâi.
Doar umbrele a ceea ce au fost
cândva
dansează tăcute
pe pereții scorojiți ai sufletului.

O poveste se chinuie
să nască un final
într-un travaliu prelungit.

Oamenilor
nu le mai pasă de cuvinte.
Nu mai au timp…

Scrie un comentariu

Din categoria de suflet..., poezii, poezii proprii

Când


Când pășesc, uneori
mă tem să nu zdrobesc speranța
pierdută de cineva, dintr-o lacrimă.

Câteodată, respir cu teama
de a nu tulbura liniștea
celui ce trece pe lângă mine.

Când tac, din când în când
mă rog să nu rănesc
cuvintele celorlalți.

Când visez, uneori
mă tem să nu fi furat
visul cuiva …

Un comentariu

Din categoria poezii, poezii proprii, prietenie, privind în jur, viaţă

D’ale mele gânduri … rătăcite …


Facem atât de multe lucruri pe care nu ar trebuie să le facem, spunem atât de multe cuvinte ce n-ar trebui spuse. În consecinţă, rămân atât de multe lucruri nefăcute, din cele ce ar trebui făcute şi atât de multe cuvinte nerostite, din cele ce ar trebui rostite …

Un comentariu

Din categoria diverse, gânduri, recurs la prea multă realitate, viaţă

39 …


39 de ani. 39 de etape. 39 de transformări. Bucurii, tristeţi, împliniri, eşecuri, visuri, speranţe… De toate am adunat! Da, azi împlinesc 39 de ani şi, uneori, simt că „merg pe” o sută. Alteori, mă simt fără vârstă, între cer şi pământ …

Dar, şi într-un caz şi în celălalt, îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru fiecare an împlinit. Cunosc persoane care, cu cât se apropie de nişte praguri, devin depresive… Eu, într-o astfel de zi, mă gândesc la cei pentru care timpul a stat în loc, înainte de a aduna 10, 15, 25 sau 39 de ani!

Oglinda îmi zâmbeşte şi ea

 

 

Mă privesc în oglindă.
Rătăcesc pe micile cărări
apărute în colţul ochilor,
ce duc spre pădurea argintie,
de mesteceni,
atentă să nu strivesc
visele încă neînflorite.

Păşesc încet şi mă mir,
precum Alice, de minunile
din viaţa mea.
Cu grijă, şterg de praf
vreun gând uitat
într-un colţ de timp
şi adun în pumni
lacrimile ce strălucesc
pe frunzele sufletului.

Oblojesc o rană
de la rădăcina inimii
şi lipesc cu lut
cuvintele nerostite.
Număr paşii spre înapoi
şi ridic la puterea a doua
paşii spre orizont.

Zâmbesc.
Oglinda îmi zâmbeşte
şi ea…

4 comentarii

Din categoria de suflet..., gânduri

D’ale mele gânduri … rătăcite


Eu nu scriu poezie, eu doar mă dăruiesc prin cuvinte …

7 comentarii

Din categoria de suflet..., gânduri, poezii

Contur de viaţă


Pictez albastru
pe un colţ de suflet:
lumini şi umbre –
contur de viaţă.

Însăilez tăceri
pe un colţ de gând:
amintiri rătăcite –
file de jurnal.

Ning cuvinte
pe un colţ de privire:
dorinţe uitate –
palme-n rugăciune.

Ascund lacrimi
într-un colţ de inimă:
cufăr cu vise –
bătăi de aripi.

Lumini şi umbre…
amintiri rătăcite…
dorinţe uitate…
cufăr cu vise…
contur de…

5 comentarii

Din categoria de suflet..., gânduri, poezii, poezii proprii

Vă încumetaţi…


UPDATE: Cu ajutorul Găbiţei, al lui Zakq, al Dănuţei şi al lui Victor, cuvintele propuse sunt cele de mai jos. La comentarii, le găsiţi şi explicaţiile.

la spânzurătoare?

1. D IF O S F O P I R I D I N N U C L E O T I D P I R O F O S F A T A Z Ă

2. S U P E R C A L I F R A G I L I S T I C

De când nu aţi mai jucat spânzurătoarea? Ghiciţi cuvintele! Sunt în limba română. Haideţi la joacă, dragilor!

61 comentarii

Din categoria diverse, mobilizarea la joacă