Arhive pe categorii: mancarea cea de toate zilele

Când bucuria stă în doi litri de lapte …


Ieri de dimineață, ca în fiecare miercuri, merg la piață, la doamna de la care-mi cumpăr laptele. În timp ce aștept să-mi dea restul, apare o doamnă mai în vârstă.
– Cât e litrul de lapte?
– 3 lei. Nu mai am decât o sticlă de 2 l.
– Bine, uitați aici 3 lei și merg să scot pensia și vă aduc și restul de 3 lei. Sau, stați că uite mai am niște mărunt. Poate fac de încă 3 , că nu vreau să credeți că nu sunt de cuvânt.
Mă apropii de ea și o întreb dacă se supără să-i plătesc eu laptele. Și, pentru a nu se simți jignită, o rog să-l primească în amintirea bunicii mele, pe care o chema Constanța.
-Vaaaaiii, dar ce bucurie îmi faceți! Nici nu vă dați seama! De când n-am mai băut lapte! Nici nu știți ce bucurie îmi faceți! Vă mulțumesc, să vă dea Dumnezeu … !
Și-ncepe să mă blagoslovească și să mă pupe, pe amândoi obrajii, cu lacrimi în ochi, de parcă cine știe ce-i dăruisem. Și nu se mai oprea din mulțumit!
Nu știam cum să plec mai repede, să-mi ascund lacrimile și fâstâceala. Nu erau decât doi litri de lapte …

Un comentariu

Din categoria de prin viaţă păţite şi adunate, de suflet..., diverse, mancarea cea de toate zilele, privind în jur, recurs la prea multă realitate

Haideţi la masă! Natural… :)


Tocmai ce am făcut o supă-cremă de legume şi verdeţuri, NEFIARTĂ:
– LA BLENDER: un morcov, un sfert de ţelină – rădăcină-, câte o jum. de legătură de pătrunjel, mărar şi leuştean, 2-3 frunze de salată verde, 1-2 roşii, o jum. de pahar de apă. Se blendăruiesc bine, bine, se goleşte crema în farfurie, se adaugă brânză rasă, piper şi, eventual, crutoane de pâine (cu sau fără usturoi). Desigur, reţeta poate fi completată cu ce legume/verdeţuri vreţi. Dacă vă grăbiţi, după blenduire, puneţi în pahar şi răcoriţi-vă cu un shake sănătos! 🙂
Natural, sănătos, rapid, nu-i aşa?
Poftă bună, aşadar! 🙂

Scrie un comentariu

Din categoria diverse, mancarea cea de toate zilele

Din „cauza” voastră, am făcut-o din nou…


Desigur, datorită vouă! A fost cauza noastră: s-o mai facem încă o dată! Şi am făcut-o! De aceea, mă înclin şi vă mulţumesc, cu tot sufletul, cu toată inima, cu mintea, pentru că aţi crezut în proiectul „Dau poezie, pentru mâncare!”, pentru că am fost, din nou, o echipă frumoasă, pentru că am lăsat, pentru o clipă, cotidianul la o parte şi ne-am gândit şi la cei a căror soartă depinde, în primul rând, de noi. Datorită vouă, am reuşit să strâng 2010 lei, bani cu care am cumpărat alimente, pe care le-am dus, ieri, 05.11.2011, copiilor de la Centrul de Plasament „Pinocchio 3”. Copii pe care i-am revăzut, cu bucurie, dar şi cu tristeţe. Recunosc că, deşi ar fi trebuit, probabil, să mă obişnuiesc, rezist din ce în ce mai greu să-i privesc în ochi – au privirile atât de triste, iar licărul de speranţă ce apare de câte ori cineva le deschide uşa mi se înfige în suflet ca un cui încins, chiar dacă ştiu că aceste vizite le fac bine.  Unul dintre băieţei, care cred că are vreo 11-12 anişori, mi-a spus: „Ştii ce vreau eu să mă fac când voi fi mare? Robert de Niro!” Şi părea atât de hotărât!  Un altul mă fixa cu privirea, spunându-mi că mă recunoaşte de la campaniile trecute.  Sunt atât de plini de viaţă şi au nevoie de atâta normalitate!
Pentru toate aceste momente, eu vă mulţumesc:
pentru promovare şi implicare financiară:

Marius Torsan, Cristina Neaga, Bogdan Alexandroiu,  Alexandru Rusu, Bogdan Zăgan, Cătălin Din, Ciprian Anastasescu, Dragoş Boneanu, Cristian Plop, Livia Contescu, Răzvan Bolborici, Anca Tătucu, Miruna Ştefănică, Mihaela Cristina Pop, Marian Cruceru, Bogdan Catrina, Oana Dincă, C.B., Dana Iancu, Cristina Chivu, Georgiana Tunsoiu, Iuliana Morjan, Liliana Sănduleasa, Dana şi Florin Bodescu, Dana Alexandrescu, Valentin Rizea, Daniel şi Carmen Petac, Gabriela Cojocaru , Cătălin Păuna, Camelia Guşescu, Anamaria Dima, Oana Gavrilescu, Liliana Luca, Gabriela Florea, Geta Kiefer, Marilena Onete.

pentru promovarea acţiunii:

Elena Alina, Ada Pavel, Cristian Gheorghe, Mădălina Ciucu, EditDana Pătrănoiu, Club Fantasy, Mihaela Scherer, Tavi Angheluş, Invisible Detector, d-na educatoare Carmen Crican, de la Grădiniţa BamBoo. (sper că nu am uitat pe nimeni, dacă este aşa, vă rog să mă trageţi de mânecă!)

Cu cei 2010 lei strânşi, am cumpărat următoarele:

telemea de vacă – 19 kg, salam ardelenesc – 7 kg, şunculiţă ardeleneasca – 5 kg, pastramă piept de pui – 5 kg, brânzică “Almette cu smântână” – 40 de cutii, lapte de capră, bio – 17 cutii, lapte UHT “Rarăul” 24 de cutii, pateu “Scandia” – 40 de cutii (porc, pui, gâscă), brânză topită “Appetito” – 20 de cutii, unt “Napolact” – 10 pachete, măsline – 5 kg, salam de Sibiu feliat – 10 pachete, caşcaval afumat – 5 “roţi”, caşcaval neafumat “Bobâlna Napoca”- 5 “roţi”, salam din piept de pui – 5 batoane, salam “Victoria” – 5 batoane,  portocale – 12 kg,  şosete – 20 de seturi (19 seturi a câte 2 perechi, un set a 12 perechi).

Acestora s-au adăugat alimentele, fructele, hăinuţele, jucăriile, cărţile, încălţămintea donate de către noi, Gabriela Florea, Liliana Luca şi Camelia Guşescu.

Cam asta a fost acţiunea „Dau poezie, pentru mâncare!”.

P.S. Marţi, de Sf. Gavril şi Mihail, 5 copilaşi îşi vor sărbători ziua de nume, lucru pe care l-am aflat sâmbătă. Ce spuneţi, un tort, nişte cadouri ceva? Să se simtă şi ei iubiţi! (Avem 200 de lei, deja).

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                bonuri fiscale                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        bonuri fiscaleproces-verbal de predare-primire          certificat de conformitate produse                                                     

13 comentarii

Din categoria campanie, campanii, copil, copilărie, de suflet..., eveniment, mancarea cea de toate zilele, poezii, poezii proprii

Punct şi tot înainte!


UPDATE:  Cei care doriţi să mergeţi la Centrul Pinocchio al sectorului 3, sâmbătă,  pentru a duce, împreună, donaţiile, vă rog să mă anunţaţi, cât mai repede posibil, întrucât mâine va trebui să trimit, către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a sectorului 3, o cerere, în care sunt obligată să menţionez toate personale ce vor fi prezente în Centru.
Vă mulţumesc!

Mâine se va încheia acţiunea de strângere a banilor din campania „Dau poezie, pentru mâncare!„. Până în acest moment, am strâns 1600 de lei. Pentru că încă mai aştept sosirea unor bănuţi, nu voi face publică, în acest articol, lista cu cei care au donat, lăsând acest lucru pentru una din zilele următoare. Mă voi limita doar la a vă mulţumi, cu plecăciune, tuturor celor care aţi înţeles care a fost scopul acestei acţiuni şi, prin urmare, v-aţi implicat, cu tot sufletul în promovarea şi realizarea ei. Toţi banii vor fi folosiţi pentru a cumpăra mâncarea necesară micuţilor. Azi am fost la Centrul de plasament, unde am discutat cu d-l Marius Anghel, directorul actual al acestuia, despre necesităţi. Astfel, am aflat că, în acest moment, în plasament, sunt 42 de copilaşi – 29 de băieţei şi 13 fetiţe – cu vârste între 2,6 şi 12 ani. Nevoile lor de hrană constau acum în alimentele necesare suplimentelor/gustărilor de seara şi pentru micul dejun – adică brânzeturi, lactate şi mezeluri, pentru că banii primiţi nu ajung şi pentru acestea, aşa încât, uneori, mănâncă doar pâine goală la aceste gustări de seară. În concluzie, toţi banii vor fi cheltuiţi pentru aceste alimente. Voi reveni, de asemenea, în articolele următoare, cu darea de seamă despre ce şi cât s-a cumpărat.

În altă ordine de idei, în principiu, vizita la micuţi va fi sâmbătă, 05 noiembrie 2011, ora 16,00. De aceea, pe toţi cei care sunteţi interesaţi să participaţi la ducerea donaţiilor şi să-i vizitaţi pe copii, vă rog să vă faceţi cunoscută intenţa în maxim trei zile, întrucât trebuie îndeplinite nişte formalităţi – fiind vorba de reguli foarte stricte legate de donaţii, vizite, etc.

Încă o dată, mă înclin în faţa voastră, în semn de mulţumire!

5 comentarii

Din categoria campanie, campanii, copil, copilărie, de suflet..., diverse, eveniment, mancarea cea de toate zilele

Nu-s …


… acasă, azi. Dar v-am lăsat uşa deschisă. Însă, de vi-i dor de mine, mă găsiţi aici. Vă aştept cu o surpriză! 🙂

9 comentarii

Din categoria campanie, de suflet..., mancarea cea de toate zilele, poveşti

Eu ce mai gătesc, azi?


Mda. Spuneam că azi nu mai postez nimic, pentru că nu am niciun fel de inspiraţie. Cum îi ziceam şi lui Vania, nu sunt în stare nici să-mi dau seama ce să gătesc familiei. Am un maaare vid în minte-mi! Bine, nici sufletul nu stă prea comod, dar asta-i altă poveste.

Aşa că inspiraţi-mă – să mă salvez, măcar, de la a divorţa familia de mine: eu ce să gătesc azi? 🙂

24 comentarii

Din categoria mancarea cea de toate zilele

Pentru cei interesaţi…


Pe 10 octombrie 2010, la Rin Grand Hotel din Bucureşti, în sala de conferinţe „Amsterdam”, strada Vitan-Bârzeşti, nr 7D, et 13, se va desfăşura Târgul dedicat Zilei Internaţionale Raw Vegan.

Târgul va fi deschis pentru publicul larg, începând cu ora 10:00, iar intrarea va fi gratis. Vor fi între 10-12 expozanţi, care vor oferi vizitatorilor o gamă largă de produse diverse: de la electrocasnice de ultima generaţie, cărţi de reţete, miere bio, legume şi fructe bio, tăviţe cu vlăstari, uleiuri aromatice şi până la delicatese raw vegan ambalate sau proaspăt preparate. Vor avea loc degustări de produse, cât şi demonstraţii ale electrocasnicelor.

6 comentarii

Din categoria mancarea cea de toate zilele

O masinuţă cu ochi, cam şifonată…


Aşa s-ar putea denumi tortul pe care l-am făcut pentru Victor. Am stat mult să mă gândesc dacă să vă arăt poza sau nu, adică dacă să mă fac de râs sau nu. 🙂 Ei, bine, pentru că este o reţetă foarte bună, pe care am găsit-o aici, de unde am luat reţeta de bază, m-am hotarât să… da. Spun „de bază”, pentru că, aşa cum veţi vedea, i-am adus modificări. Nu am poze cu etapele pregătirii tortului, pentru că l-am făcut în grabă, în dimineaţa zilei în care l-am sărbătorit pe Victor – adică sâmbătă – în paralel cu celelalte mâncăruri din meniul stabilit.

Iată reţeta, în varianta mea:

Blatul :

– 300 ml zeamă de portocale
– 200 ml de ulei
– 2 pahare şi un sfert cu zahăr
– 9 ouă
– 3 lingurite praf de copt
– 3 pahare cu făină

Mod de preparare:

Se amestecă uleiul, zeama de portocale, galbenusurile şi un pahar şi jumătate cu zahăr. Se adaugă, treptat, făina amestecată cu praful de copt. Separat, se bat albuşurile spumă cu restul de zahăr, apoi se încorporează uşor, cu o lingură, celeilalte compoziţii. Eu am pus blatul, la copt, într-o tavă dreptunghiulară, unsă cu ulei şi tapetată cu o hârtie de copt, cu dimensiunile 20 cm x 40 cm, pentru a rezulta un  blat mai mare, pentru a nu fi nevoită să fac două. Veţi vedea de ce. Se coace, în cuptorul preîncălzit, la foc potrivit, cam la 180 grade, până trece “testul scobitorii”. Iese destul de “umed” şi nu mai necesită însiropare.

Crema 1 – şarlotă de ciocolată:

2 pahare cu frişcă lichidă „Meggle”
– 1 ciocolată cu lapte
– o jumătate de ciocolată neagră – 85% cacao
– 50 gr. de unt
– 2 plicuri cu întăritor de frişcă

Mod de preparare:

Într-o crăticioară, se pune la încălzit frişca lichidă, fără să o fierbem, apoi, adăugăm ciocolata ruptă bucăţele şi amestecăm până se topeşte. Urmează untul şi amestecăm bine, apoi lăsăm crema la răcit.  Eu am băgat-o în congelator. Înainte de asamblarea tortului, crema se bate cu mixerul cam 10 minute, adăugând întăritorul de frişcă.
Crema a 2-a – crema de brânză :
– două cutii  de branză „Almette” cu smântână
– 80g unt
– vanilie
– 1 1/2 pahare cu zahar pudră vanilat.
– zeama de la o mandarină/portocală/lămâie (după preferinţe)

Mod de preparare:

Amestecăm brânza cu untul moale şi  batem, cu mixerul, până devine pufoasă. Adăugăm, apoi, vanilia, zeama de mandarină şi zahărul pudră, amestecând încă 5 minute.

Asamblare tort:

Din blatul mare, dreptunghiular, am tăiat, proporţional, două blaturi mai mici: unul dreptunghiular şi unul pătrat, pentru a da forma maşinuţei.

Le-am secţionat, apoi, pe fiecare, în două, astfel, că mi-au ieşit patru foi de tort. Pe prima foaie, am aşternut crema-şarlotă de ciocolată, am adăugat foaia a doua de tort, am uns-o cu crema de brânză. Capota maşinii am realizat-o din cele două foi de tort obţinute din secţionarea blatului pătrat, alternând, de asemenea, cele două creme. Am îmbrăcat tot tortul cu frişcă, pe care am colorat-o cu suc de afine (am avut afine la congelator) şi 2 linguri din crema de ciocolată. Am pus roţi, din biscuiţi „Oreo” şi ochişori din două afine.

Deşi finisajele au lăsat de dorit (pentru că nu am instrumentele necesare pentru finisaje profesionale, m-am grăbit şi a fost şi prima dată când am încercat această reţetă), iată ce a ieşit: 🙂

tort-maşinuţă cu ochi, cam şifonată :)

Promiteţi să nu râdeţi? Că de bun, a fost foarte bun. 🙂

Pentru informaţii suplimentare şi comenzi, sunaţi la numărul de telefon: 07xx.xxx.xxx 😛

19 comentarii

Din categoria La mulţi ani!, mancarea cea de toate zilele, reţete culinare

Dacă nu vreţi să vi se strice peştele, să nu îl plimbaţi!


Pentru că Victor mănâncă foarte mult peşte, aseară am cumpărat, dintr-un „Real”, somon. A, să nu uit: aseară pe la ora 11, că atunci am ajuns la cumpărături. Înainte să cumpăr, o rog pe d-na de la raionul de peşte să-mi spună dacă somonul este în regulă, întrucât îl iau pentru copil. În general, sunt foarte amabile şi-mi spun dacă este bun sau nu. Doamna de aseară, pe un ton cam răstit,  îmi spune: „e foarte în regulă, doamnă!” M-a deranjat tonul, dar îmi zic să nu fiu cârcotaşă, că o fi şi ea obosită. În fine, peştele arăta bine, aşa că l-am cumpărat – medalioane de somon, de vreo 40 de lei, fără câţiva bănuţi. Buuunnnn. Azi, vreau să-l gătesc. Desfac punga şi… m-a izbit un mirooosss!!!!!!!

Îmbrac copilul, iau bonul – noroc că, din întâmplare, nu-l aruncasem şi fuga la Real, cu somonul înapoi. Merg la Retur, explic ce şi cum, este chemat domnul de la raionul cu peşte – nu mai era doamna de aseară.

Mă întreabă ce s-a întâmplat, îi explic şi lui, cu calm, după care replica lui mă loveşte frontal:

Păi dacă l-aţi plimbat! De-aia s-a stricat!

Whattt????????!!!!!!!!!!!!!!! Nu ştiam dacă să râd, să plâng sau să-i dau un croşeu de dreapta individului.

L-am întrebat dacă el s-a auzit vorbind, după care, spre norocul său, n-a mai comentat nimic, l-a luat înapoi, a semnat ce trebuia semnat, mi-am recuperat banii şi m-am întors acasă.

Aşa că vă spun şi vouă şi băgaţi la cap:

Dacă nu vreţi să vi se strice peştele, nu-l plimbaţi.

Am eu o vorbă (oops, am început să mă citez singură – nu e bine, nu?):

Dacă n-ar fi tragic, ar fi chiar comic!

42 comentarii

Din categoria mancarea cea de toate zilele

Poveste pentru Ştefănuţ şi alţi copii (mofturoşi)


În răsadul cu verdeaţă,
domnişorul Pătrunjel
s-a trezit, de dimineaţă,
cu domnul Mărar lângă el.

Mustăcios şi înfoiat,
domnul Mărar, cel plin de el
în juru-i, nici că s-a uitat,
la vecinul Pătrunjel.

Salutare, hei, vecine!
îi strigă acesta, voios.
Ţi-ai luat curte lângă mine?
Tare mai sunt bucuros!


Mă plictisesc singur-buştean,
că n-am cu cine să vorbesc,
stă mai încolo un leuştean,
dar, cu el, nu prea-ndrăznesc.

– Măi, dar tu eşti cam micuţ,
ce-am putea vorbi noi, oare?
– Păi… cum să-l facem pe Ştefănuţ,
să ne accepte în mâncare!

Am auzit-o, ieri, pe-a lui mămică,
spunând că Ştefănuţ e mofturos,
nu vrea legume şi verdeaţă-n mâncărică.
Cum să crească puternic şi sănătos?

Mă gândeam să-i spunem o poveste
despre noi: că suntem fermecaţi
şi, de ne va îndrăgi, frumos va creşte,
căci în vitamina C suntem bogaţi!

24 comentarii

Din categoria mancarea cea de toate zilele, poezii, poezii pentru copii, poezii proprii

Ciorbiţa lui Superman – ciorbă de legume cu file de Pangasius


Pentru că lui Superman i se cam terminase „benzina”, ne-am gândit, eu şi Victor, să-l alimentăm.  Zis şi făcut:

Bucătar şef: VICTOR
Ajutor de bucătar: MAMI
Am adus, din cămară,
o ceapă albă şi una roşioară,
ţelină, păstârnac şi morcovel,
le-am spălat şi le-am tocat niţel.
Am luat şi un brocoli-nfoiat,
celorlalţi, pe loc, l-am prezentat.
Boabe multe de orez sălbatic,
peste legume am presărat, câte un pic.
Şi, neapărat, am mai tocat,
un ardei kapia, roşu-căpiat.
Poate fi şi unul mai rotofei
şi, evident, ce culoare vrei.
Bun, aşa pregătite, legumele toate,
cu un pic de ulei s-au lăsat masate,
în oală, ca-ntr-o piscină, au plonjat,
şi-au stat la foc până s-au înmuiat.
Dar, vai, piscina-i goală, apă am adăugat
şi două-trei roşii mititele
să se bucure şi ele
de aroma minunată,
ce s-a-mprăştiat de-ndată.
După ce legumele, de scăldat s-au săturat,
Pe regele Pangasius, la ele l-au chemat
(evident, în bucăţele porţionat).
Au dansat ce au dansat
Preţ de câteva minute,
La final, peste tot, a plouat
cu boabe de porumb, multe, multe.
Iar apoi, ca o ultimă găteală,
am adăugat, în oală,
un picuţ de leuştean tocat
Şi, la masă, pe Superman, l-am chemat!
Şi iată ce-a păpat:     

12 comentarii

Din categoria mancarea cea de toate zilele, reţete culinare

Grădina din farfurie – incantanţie pentru sosirea primăverii… la micul dejun


Un pic de roşu, un pic de verde,
poate primăvara vede
şi o să vină deîndată,
nemailăsându-se aşteptată!!!

Scrie un comentariu

Din categoria mancarea cea de toate zilele

omuleţul din farfurie


Încă un mic dejun pentru mofturoşi…

6 comentarii

Din categoria mancarea cea de toate zilele

Micul dejun al lui Batman – cocteil de putere


Cocteiul de putere al lui Batman

Cam aşa arată cocteilul de putere al lui Batman, la masa de dimineaţă, într-un moment în care poetul meu mofturos a decis  „să mai facă o pauză de banane”. Ei,  şi merele, dacă nu sunt roşii, au o hibă… Aşa că, hai să vedem, cine-i mai tare? Mofturile tale sau cocteilul meu? Ghiciţi ce s-a-ntâmplat?

4 comentarii

Din categoria mancarea cea de toate zilele