Arhive lunare: Aprilie 2013

Despre „a fi” şi „a trebui” …


În cadrul evenimentului „Săptămâna verde”, organizat la şcoala lui Victor, a existat şi o paradă de costume realizate din materiale reciclabile. Deşi am intenţionat să participăm şi noi, nu am mai reuşit să fim gata la timp cu ceea ce doream să confecţionăm.

Aşa că Victor a participat ca spectator. Le-a aplaudat pe cele trei colege de clasă care şi-au prezentat costumele, iar pe restul, de la celelalte clase nu, din cauză că, spune el, nu i-au plăcut. Motiv pentru care a fost certat de învăţătoare, pentru că TREBUIA să aplaude. „Ce, atunci când mergi la un spectacol, nu aplauzi, indiferent dacă îţi place sau nu?”

Eu i-am explicat copilului că putea să-i aprecieze şi pe ceilalţi, pentru participare, munca depusă, creativitate, etc., etc.

„Da, mami, dar trăim în lumi paralele şi nu ştiu eu? Trebuie să aplaud chiar dacă nu-mi place? Credeam că am dreptul să spun şi să fac ce gândesc!”

La discuţia cu învăţătoarea, i-am spus părerea lui Victor. „Eu nu sunt de acord. Era un lucru organizat, toţi aplaudau, trebuia să facă şi el la fel ….”, mi s-a spus.

Desigur, de ce să nu-i robotizăm pe copiii noştri, de ce să nu le servim, zilnic, porţii mari de ipocrizie?

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria ce credeti?, copil, copilărie, eveniment, gânduri

D’ale lui Victor


Victor, aseară, înainte de culcare:
– Mami, mai cântă-mi şi mie, o dată, „la mulţi ani”, că mâine nu o să mai fie ziua mea!
I-am cântat şi a adormit zâmbind. ♥

Acum, fie vorba între noi, eu nu am voce deloc – regretul vieţii mele. 🙂 (Apropo, dacă vreţi să traumatizaţi pe cineva, pe viaţă, chemaţi-mă pe mine să-i cânt şi succesul e garantat!)

Dar, atât timp cât copilul meu vrea să-i cânt, sunt cea mai mare cântăreaţă a lumii. 🙂

__________

Acum câteva seri, am ieşit cu Victor la o mică plimbare. Deşi îmbrăcat binişor, mi-a spus că îi este frig. Bineînţeles că, imediat, am vrut să-i dau geaca mea.

– Nu, mami, nici să nu te gândeşti! Că tu o să rămâi doar în bluză şi-o să-ţi fie frig.
Am încercat să-l conving că nu e nicio problemă, că nu-mi este frig.
-Mami, insist! îmi spune el. Nu vreau să te îmbolnăveşti. Ştiu că tu ai face orice pentru mine. Mai bine, hai să alergăm şi mă-ncălzesc!
Nu am putut, sub nicio formă, să-l conving să ia geaca mea!

Un comentariu

Din categoria copil, copilărie, D'ale lui Victor, de suflet..., inocenţă, iubire, părinţi

La mulţi ani, minunile mele!


La mulţi, mulţi ani, cu fericire, iubiţilor mei, George şi George Victor! Voi îmi faceţi viaţa frumoasă, sunteţi tot ce-şi poate dori o soţie şi o mamă! ♥ ♥ ♥

foto-cires

 

.

2 comentarii

Din categoria copil, de suflet..., iubire, La mulţi ani!, sărbătoare, urări, viaţă

Ai aflat? Mesaj important pentru parteneri!


Dragi prieteni,

deşi, de regulă, aici, împărtăşesc altfel de gânduri cu voi, mi-am zis „de ce nu?”. Doar traversăm, împreună, vremuri dificile, iar, pentru a reuşi să le depăşim şi să mergem mai departe, avem nevoie unii de ceilalţi, pentru că o afacere nu înseamnă doar investiţii în bani, ci, în primul rând, investiţie sufletească, pentru că suntem, în fond şi la urma urmei, o comunitate, ne-am gândit ca, odată cu lansarea site-ului www.rollup-banner-print.eu, dedicat exclusiv sistemelor roll-up banner şi serviciilor de print aferent, să vă oferim cel mai bun preţ de pe piaţă pentru sistemul roll-up banner + print inclus:

SISTEM ROLL-UP BANNER + PRINT INCLUS,
LA PRETUL DE DOAR 24 EURO/BUC.,
NUMAI IN PERIOADA 22.04- 10.05.2013.

 

ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ, OFERTA ESTE VALABILĂ ŞI PENTRU COMANDA UNUI SINGUR SISTEM ROLL-UP BANNER + PRINT INCLUS!! 

2 comentarii

Din categoria campanie, ce credeti?, diverse, publicitate, reclamă

Fuga


Am obosit de viaţă şi-am obosit de moarte,
am obosit de toţi şi-am obosit de toate,
am obosit de orologiul ce ştie doar a bate,
am obosit de timpul ce-l tot car în spate,

Am obosit de ziuă şi-am obosit de noapte,
am obosit de visuri sub talpă sfărâmate,
am obosit de ţipăt si-am obosit de şoapte,
am obosit de lacrimi şi  zâmbete pictate,

Am obosit de măşti prea strâns croşetate,
am obosit de cratima ce uneşte, sau desparte,
am obosit de mere verzi şi-am obosit de mere coapte,
am obosit de strâmbul ce strigă „dreptate”,

Am obosit de orizontala verticalitate,
am obosit de genunchi şi-am obosit de coate,
am obosit de pleoapa stângă ce-ntruna se zbate,
am obosit aproape şi-am obosit departe.

Am obosit de cancer şi de câmpuri minate,
am obosit de suflete mult prea despuiate,
am obosit de minţi ce se cred întortocheate,
am obosit de întrebări şi răspunsuri încrucişate.

Am obosit de „să vedem” şi am obosit „de nu se poate”,
am obosit de drumuri atât de-ntretăiate,
am obosit de efemer şi-am obosit de eternitate,
am obosit de mine şi-am obosit de toate …

.

Scrie un comentariu

Din categoria poezii, poezii proprii

Măicuţa. Ultimul roman – idei


„Când nu-ţi mai doreşti să trăieşti, dar continui, totuşi, să o faci, se numeşte lipsă de egoism, sau lipsă de curaj? Viaţa nu este decât un ring de box, în care Dumnezeu te provoacă la luptă. Din când în când, ca pentru o scurtă pauză publicitară, se transformă într-un ring de dans. Dar, chiar şi atunci, reflectoarele sunt îndreptate asupra ta”, gândi ea, într-unul dintre momentele în care se simţea deznădăjduită, învinsă şi fără dorinţa de a o lua de la capăt.
__________________________

A doua zi, văzând că a lipsit de la rugăciunea de dimineaţă, stareţa o trimise pe maica Filofteia în camera Sofiei să vadă ce s-a întâmplat. Pe patul nedesfăcut, măicuţa Sofia, îmbrăcată în hainele de călugăriţă, părea că doarme. La piept, mâna-i micuţă, ascunsese fotografia cu băieţelul şi soţul ei. Alături, pe măsuţă, cu foile perfect aranjate, se afla manuscrisul a ceea ce scrisese, cu furie, în toată această perioadă. Nu apucase să-şi scrie primul roman, dar, cu siguranţă, îl scrisese pe ultimul.
(Idei din romanul „Măicuţa. Ultimul roman” – în curs de scriere)

12 comentarii

Din categoria proză, viaţă

La mulţi ani, soţului meu! :)


La mulţi, mulţi ani, cu toată fericirea din lume, iubitul meu!

Poem
– soţului meu-

Sufletul meu picură albastru
stropi de gânduri îndrăgostite
peste sufletul tău.

Ochii mei şoptesc, în amurg,
rugăciuni cu miros de irişi imperiali,
la altarul inimii tale.

Mâinile mele sărută încet
furtunile de pe fruntea ta
şi-ţi ocrotesc visul.

Gândurile mele ascultă iubind
şoaptele tăcerii tale
şi-ţi dăruiesc mistere.

Inima mea am agăţat-o
la reverul hainei tale
să-ţi poarte noroc.

6 comentarii

Din categoria de suflet..., La mulţi ani!, poezii de dragoste, poezii proprii, urări, viaţă