Arhive pe etichete: acţiune umanitară

Telefonul care m-a făcut să plâng


Mai întâi, a fost poza de mai jos – a Asociaţiei „Dăruieşte viaţa” – , pe care am văzut-o (re)distribuită pe Facebook. Instantaneu, întrebarea-mi: „Oare, eu cum să ajut?” Planuri, scenarii, gânduri …
Apoi, mi-a venit ideea să trimit e-mail-uri către DOMO, ALTEX, EMAG:

„Bună ziua!
Mă numesc Adela Onete. Nu ştiu cum altfel să o spun, aşa că o voi face direct. Asociaţia „Dăruieşte viaţă” – http://www.daruiesteviata.ro/- se chinuie să strângă 20 de televizoare pentru copiii bolnavi de leucemie, de la Institutul Oncologic Fundeni. Nu sunt de la Asociaţie, dar le-am văzut apelul şi m-am gândit să vă scriu, întrebându-mă dacă nu aţi putea să faceţi ceva în acest sens.
Vă mulţumesc şi vă doresc toate cele bune! Inclusiv gânduri bune. 🙂
P.S. Aş aprecia, la justa lui valoare, un răspuns, fie el şi negativ. 🙂

Cu drag,
………….. „

Singurii care mi-au răspuns, au fost cei de la DOMO, chiar în aceeaşi zi şi m-au anunţat că cererea mea a fost redirecţionată departamentului de resort.
Le-am mulţumit şi am aşteptat. 🙂

Aseară, am primit un telefon:

„Bună seara! D-na Adela Onete? Sunt X de la DOMO. Voiam să vă spun că am luat legătura cu cei de la Asociaţia „Dăruieşte viaţă” şi că ne vom implica în această acţiune. Mi-au cerut adresa d-voastră de e-mail (Nota mea: eu nu le spusesem nimic celor de la Asociaţie), pentru că vor să vă mulţumească şi v-am sunat să vă întreb dacă îmi permiteţi să le-o comunic…”

Le-am mulţumit, efectiv cu ochii în lacrimi, pentru implicare. Şi am închis, plângând de fericire …

De ce am ales să public?
Pentru ca, în primul rând, să le mulţumesc public celor de la DOMO, pentru că au luat în seamă e-mail-ul meu şi, cu adevărat important, că au ales să ajute!
În al doilea rând pentru a demonstra că, dacă vrei să ajuţi pe cineva, Dumnezeu va avea grijă să te ajute, la rându-i, pentru a putea face asta. Recunosc că am fost sceptică atunci când am trimis e-mail-urile şi că mă gândeam la planul B. Deci, a fost o lecţie şi pentru mine: „încearcă tot ce este de încercat!” 🙂

campanie

Reclame

3 comentarii

Din categoria campanie, campanii, copil, copilărie, de suflet...

Ai lor, ai mei, ai tăi, ai noştri …


Termenul limită pentru strângerea donaţiilor este 01.11.2013.

Noaptebunacopii's Blog

Şi ei sunt copiii noştri!

Ei, copiii abandonaţi, copiii instituţionalizaţi despre care, putem crede, la un moment dat, că nu sunt „problema” noastră. Că responsabili sunt părinţii care le-au dat viaţă şi i-au aruncat ca pe nişte obiecte nefolositoare şi instituţiile care i-au luat „în primire”. Instituţii care, este adevărat, funcţionează din banii noştri, ai tuturor. Numai că, din păcate, aceşti copii sunt din ce în ce mai mulţi, iar statul le acordă, pentru întreţinere, pe zi, mai puţin decât plăteşte pentru un deţinut.

Ce nu trebuie noi să uităm este că aceşti copii, la împlinirea vârstei de 18 ani, vor fi azvârliţi în societate. Şi, din acel moment, noi vom începe să le pretindem să devină nişte adulţi responsabili, verticali, utili lor înşişi şi societăţii, adulţi care să respecte legea, convenţiile sociale, etc. Ceea ce este firesc! Numai că să nu uităm că noi, la rândul nostru, fie nu am…

Vezi articolul original 263 de cuvinte mai mult

Scrie un comentariu

Din categoria campanie, copil, eveniment, privind în jur

Uraaaaa!!!!!!!


Bună ziua, dragii mei! Sunt fericităăăăăăă!!!!!!!!! Împreună, am strâns bănuţii pentru copii, astfel că, în acest moment, aştept facturile pentru transport şi pentru biletele de teatru, să le achit. Mâine, după încheierea acţiunii, voi reveni cu toate detaliile: bani donaţi, bani cheltuiţi, bani rămaşi, etc., lista donatori, etc.

Vă îmbrăţişez cu toată afecţiunea şi vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut! ♥ ♥ ♥

2 comentarii

Din categoria campanie, campanii, copil, copilărie

Haideţi să-i ducem şi pe ei la teatru!


În acest moment, pot să dau câteva amănunte despre proiectul cu ducerea la teatru a copiilor din Centrul de plasament Pinocchio 3, despre care vă vorbeam aici:

Dacă ne unim, putem duce la teatru, până cel mai târziu pe data de 16.07.2013, în cadrul proiectului Ţăndărică (şi-mi place acest proiect pentru că este şi parcul, de care copiii se vor putea bucura, după piesa de teatru, cu o îngheţată, un suc şi o joacă 🙂 ) 30 DE COPII ŞI 4 ÎNSOŢITORI (acesta este numărul copiilor aflaţi în această perioadă în Centrul de plasament).

La un calcul aproximativ, pentru acest mic gest, avem nevoie de 1000 de lei: costul biletelor de teatru (11,50 lei/pers., pt. copii şi 13,50 lei/pers., pentru însoţitori), transportul dus-întors (pentru care, deocamdată nu am o soluţie, sunt în căutări, aşa că, dacă mă puteţi ajuta cu vreo informaţie, vă sunt recunoscătoare) şi bani de cheltuială, după teatru: îngheţată, suc, apă, etc.

FOARTE IMPORTANT: ESTE VORBA DESPRE O SUMĂ APROXIMATIVĂ, MAXIMĂ!!!!!!
DUPĂ CE VOI AVEA COSTURILE EXACTE, VI LE VOI COMUNICA. BANII CARE VOR RĂMÂNE – DACĂ VOR RĂMÂNE – VOR FI FOLOSIŢI PENTRU UN ALT PROIECT DE GEN (TEATRU, FILM), SAU PENTRU CUMPĂRAREA DE RECHIZITE PENTRU NOUL AN ŞCOLAR.

DUPĂ ÎNCHEIEREA ACŢIUNII, VOI FACE PUBLICE TOATE ACTELE JUSTIFICATIVE pentru a vă informa ce s-a întâmplat cu banii donaţi: extrase de cont, chitanţe, procese-verbale, etc.

De asemenea, voi face public numele tuturor ce s-au implicat în acest proiect, dacă nu există vreo interdicţie expresă din partea vreunui donator.

Dacă  doriţi să vă implicaţi, vă rog să o faceţi zilele acestea, până vineri, cel târziu, pentru a putea face rezervările!

Contul în care puteţi dona este:

RO56INGB0000999903764958, deschis, în lei,  la ING BANK, titular ADELA ONETE. Vă rog să menţionaţi la natura plăţii: donaţie proiect teatru Centru de plasament.

Vă mulţumesc!

Pentru orice (ne)lămuriri, întrebări, verificări, vă stau la dispoziţie oricând, inclusiv telefonic, sau faţă în faţă.

6 comentarii

Din categoria campanie, campanii, copil, copilărie

Oare, cât de trişti sunt îngerii …


… când ştiu că viaţa unui copil depinde de bunăvoinţa celor din jur?

Am primit, de la prietena mea, Adriana Velea, care este ea însăşi un înger păzitor al copiilor bolnavi şi care luptă cu disperare să-i poată transfera la clinici din străinătate pentru a le salva viaţa, mesajul de mai jos. Bibi este şi ea aşteptată la o clinică din Germania, dar …  are nevoie de bani.

Ajutati-o pe Bibi!

clip_image002

Acest ingeras se numeste Amarandi Maria Bianca (pe scurt, Bibi), are 2 ani si 3 luni, este din Braila. Bibi a fost parasita de mama si lasata in grija rudelor de cand era sugar. Cand a implinit varsta de 1 anisor, Bibi a fost preluata de Protectia Copilului, oferindu-i o familie la un asistent maternal unde este iubita si ocrotita.
Dar se pare ca pentru Bibi nu a fost suficient ca mama a parasit-o, la varsta de 1 an si 6 luni a fost diagnosticata cu cancer cerebral, operata si chimiotratata si asa a fost nevoita  Bibi sa creasca prin spitale si sa se joace cu seringi si perfuzii.
Pentru a putea creste ca un copil normal de varsta ei are nevoie de efectuarea unui tratament cu radioterapie . Din pacate in Romania nu se pot aplica astfel de tratamente pentru copii de varsta ei , singura ei speranta fiind efectuarea de radioterapie in strainatate!

Haideti sa incercam sa fim parintii ei pentru o clipa si sa o ajutam sa ajunga la tratament! Si chiar sa se vindece si sa redevina un copil normal!

Nr. cont deschis la Banca BCR pe numele Zaharia Lucica – Asistent Maternal: RO20RNCB0527025975420001
Nr tel: 0728.825.538    (Asistent Maternal – Zaharia Lucica)
Multumim!”

P.S. Cui doreşte, îi pot trimite pe e-mail biletul de ieşire din spital şi rezultatul analizelor. Le-am primit în format PDF şi nu pot (sau nu ştiu eu) să le postez.

Scrie un comentariu

Din categoria campanie, campanii, copil, copilărie, de suflet..., părinţi, viaţă

El este Vlăduţ Ursache. Şi ştie că va muri…


El este Vlăduţ. Are 8 ani.

De când am aflat povestea lui, nu am linişte… Cum am aflat? Mama lui, Mihaiela Ursache, s-a abonat la postările mele pe Facebook. Aşa, i-am vizitat contul. Am văzut pozele şi povestea din spatele lor şi m-am cutremurat. Nu mi-a cerut nimic. Dar, nici nu era nevoie. Copilaşul ei, care acum are 8 ani, este bolnav de hidrocefalie irecuperabilă, se pare. Cel puţin, aşa am înţeles.  Se pare că, la vârsta de un an, băieţelul a fost supus unei intervenţii chirurgicale nereuşite. Din acel moment, li s-a spus părinţilor că va muri. Din fericire, nu s-a întâmplat asta. Dar ei, inclusiv Vlăduţ, care îşi conştientizează situaţia, se aşteaptă, oricând, la o nenorocire. Toate aceste amănunte, le-am aflat de la Violeta Enescu. Ea locuieşte relativ aproape de ei – la 10 km. distanţă, familia Ursache fiind din Dărmăneşti, Bacău. Cerându-i amănunte despre caz, mi-a scris următoarele:
Intr-adevar, am fost acolo si din nefericire cazul e mai dramatic decat pare deoarece copilul constientiteaza ca este f. bolnav si ca sfarsitul sau e f. aproape….Sunt o familie curata si fizic si sufleteste insa se descurca f greu cu banii pt cheltuielile cu medicamentele si cu alte lucruri trebuincioase. Eu am facut cazul cunoscut si prietenilor mei si fiecare a participat cu cate ceva dar din pacate nici noi nu putem face f mult si lumea nu se prea sensibilizeaza la un caz fara recuparare…deci Vladut este condamnat sa sfarseasca in foame si lipsuri,daca puteti face ceva ar fi extraordinar,acesti oameni nu cer decat un pic de ajutor in fiecare luna pentru a-i putea asigura strictul necesar. In numele lor eu va multumesc f. mult, va las un nr. de tel si daca doriti alte amanunte vi le ofer cu placere..”  La telefon, Violeta mi-a mai povestit că familia Ursache are venituri foarte modeste: salariul tatălui, precum şi un ajutor minim pe care îl primeşte de la Primărie, cu foarte mari întârzieri şi că, realmente, nu au bani de mâncare şi nici de tratamente. Copilul are dureri foarte mari şi-şi întreabă mama: „Mami, nu ne poate ajuta şi pe noi nimeni?”

În concluzie, Vlăduţ şi familia lui au nevoie DISPERATĂ de noi, de mâna noastră întinsă, de ajutorul nostru, oricum va veni el: sub formă de mâncare, haine, jucării, pampers, bani. Pentru donaţiile de bani:

„RO77RNCB0535113339580001, cont deschis la B.C.R., pentru Vadut, pe numele de URSACHE MIHAELA din Darmanesti.”

Dragii mei, ştiu că mi-aţi fost mereu alături, în micile mele acţiuni şi că, datorită vouă, am adus câte un zâmbet pe feţele copiilor. Vă rog, şi de această dată, să ne unim şi să fim alături de Vlăduţ. Ştiu că nu e nevoie să vă rog, ci doar să vă cer… Vă îmbrăţişez, cu dragoste şi vă mulţumesc! Mă înclin!

P.S. Mă puteţi contacta, cum vă este mai uşor: la telefon: 0766.241.219, aici, pe e-mail: adelaonete@gmail.com, pe facebook: http://www.facebook.com/adela.onete

19 comentarii

Din categoria campanie, campanii, copil, copilărie, de prin viaţă păţite şi adunate, de suflet..., gânduri, inocenţă, iubire