Aşa cum am tot anunţat, ieri, la ora 17,00, a fost vizita la Casa Buburuza, unde i-am revăzut pe copii. Ne aşteptau – spun „ne” pentru că am fost însoţită şi de câţiva dintre prietenii enumeraţi mai jos, – cu nerăbdare. Mi s-a spus că nici nu au mâncat cum trebuie şi s-au trezit mai repede decât de obicei. Am reuşit, şi de data aceasta, să strângem diferite lucruri care le sunt utile: alimente, scaune de bucătărie, produse de curăţenie, coş de rufe, faţă de masă, hăinuţe, jucării, dulciuri, etc. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără ajutorul următorilor prieteni, cărora le mulţumesc, cu reverenţă, pentru dăruire, seriozitate şi implicare: Miruna Ionescu, Liliana Luca şi colegilor ei de la „Nuclearelectrica” S.A., Daniel Gârbea, Anca, Gabi Cojocaru, Daniela Alexandrescu, Marian Cruceru, Mihaela Ion (de la Institutul de Biologie), Anca V., Mihaela Iancu, Alexandra Ştefania, Florentin Duban, Irina, Lavinia, Cristian Şerban, Magazinul de jucării „Imaginarium„, precum şi familiei mele: Marilena Onete, Victor Scherer.
Săptămâna aceasta vom merge şi la Azilul de bătrâni Vitan- Bârzeşti. Cine mai poate să se implice, este rugat să mă contacteze.
Campaniile vor continua.
Pingback: Misiune îndeplinită – prima parte - Ziarul toateBlogurile.ro
Pingback: Despre ce contează. Sau nu… « Blogul lui Teo Negură
Pingback: Iubirea noastră « Rimele tinereţii mele – şi nu numai
Good job! You are so… beautiful indeed! Happy Valentine! Marian
Merci, la fel! 🙂
Pingback: Incertitudini « Rimele tinereţii mele – şi nu numai
Pingback: Promo – Palatul Vrăjitoarei – episodul 7 « Link-Ping
Ma intreb de unde mai ai atata energie.
Ei, nu prea mai am, vezi că bloggerit-ul are de suferit. 😦 Dar îţi mulţumesc pentru încurajare, dragul meu. 🙂
Multumesc pentru licarul de bucurie din ochii acestor copii, multumesc pentru truda de care nu suntem multi altii in stare, multumesc in numele celor care inca nu fac nimic dar am speranta ca mai treziti cate unul. Mult succes in continuare
Eu vă mulţumesc! 🙂 Mâine, vom vorbi la telefon. 🙂
Pingback: Nu « Rimele tinereţii mele – şi nu numai
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 55) « Blogul lui Teo Negură
Noroc cu tine si cu oamenii pe care reusesti sa-i sensibilizezi ca reusiti sa le oferiti momente de bucurie acestor copii batuti de soarta. Venirea voastra in mijlocul lor cred ca e ca o mica pata de culoare in viata lor plina de gri.
Pingback: Fragil « Gabriela Elena
Pingback: Traducere – Palatul Gogerddan « VeroVers
Pingback: Sunt muzician! « Un blog cu năbădăi
Ne lipsesti, Adela, dar cand stiu ca acei copii pot sa zambeasca datorita trecerii voastre pe acolo, sau o lacrima de fericire sa lumineze obrazul unui batranel, la azil, ma bucur, te incurajez si te felicit! 😀
La azilul de batrani mi-ar placea sa particip si eu, sa vedem cand mergeti exact ca sa stiu daca am cum sa plec de la serviciu. As vrea sa particip in amintirea strabunicii mele.
Felicitari pentru tot ceea ce faci!
Mihaela, bine ai venit şi mulţumesc pentru aprecieri. Cât priveşte vizita la azil, nu pot decât să mă bucur. Intenţionez să fie vineri, la orele 14-15. Dacă mă poţi suna, sau comunica un număr de telefon să te sun eu, te rog să o faci, pentru a stabili detaliile.
Pingback: Plutim spre Infinit « Cristian Dima
Pingback: “Plini de boli şi suferinţi”… | Noaptebunacopii's Blog