În judeţul Prahova, la Valea Plopului, există un aşezământ aparte. Acolo, îşi trăiesc viaţa aproximativ 33o de suflete: „Copii ai străzii, orfani, femei fără ajutor, tineri care nu au unde locui, de [care] se ocupă o asociaţie de voluntari condusă de un preot. (n.n. Preotul Nicolae Tănase)…toţi trăiesc din donaţiile celor care trec din când în când pe aici. „Sugari, şcolari, fete însărcinate, mămici bătute de soţi şi alungate de acasă cu tot cu copii, nu există limită de vârstă, oricine bate la uşa preotului Tănase are loc pentru un trai decent.” Am găsit această descriere aici.
Am hotărât ca, sâmbăta viitoare, 18.12.2010, să merg acolo, cu donaţii în hăinuţe, alimente şi jucării, detergenţi, veselă, etc. Victor a primit, deja, misiunea de a sorta jucăriile pe care doreşte să le ofere cadou copiilor de la Valea Plopului. Apelul meu pentru voi, în special pentru cei din Bucureşti şi împrejurimi, care doriţi să vă implicaţi şi să donaţi ce credeţi că puteţi, este să mă anunţaţi şi, fie doriţi să mergem împreună, fie să-mi lăsaţi coletele voastre, iar eu vă voi aduce dovada ducerii lor acolo, pe care, de asemenea, o voi posta şi aici, pe blog. Adresa mea de e-mail este adelaonete@gmail.com, iar numărul de telefon 0766.241.219.
Mai ştiu pe cineva care s-a implicat în această poveste.
Vă mulţumesc!
P.S. Pentru cei care veţi dori să faceţi donaţii în bani, găsiţi aici toate detaliile necesare.
Am invatat sa nu mai judec pe nimeni. Mereu exista cate o poveste in spatele povestii.
Mica precizare:
Initiativa este demna de toata lauda! Nu as vrea sa se inteleaga altceva.
Comentariul anterior se refera la refuzul meu de a empatiza din oficiu cu cei care ajung sa fie victimele agresiunilor de orice fel. Nu exista actiune fara reactiune. De ce sa ne ocupam doar de reactiune?
Aşa, măi, Sorin, mi-a venit inima la loc. Credeam că acel „am învăţat să nu mai judec pe nimeni”, se referea la mine. Şi nu prea înţelegeam de ce. 🙂
Hei! Eu cred ca te alinti! Daca as fi avut o suspiciune, atunci nu ma mai bagam in vorba.
Hai, măi, alintă-mă şi pe mine un pic. 😛
Şi, nu, chiar nu am glumit, deşi, cunoscându-te, ştiam că ai vrut să spui cu totul altceva, decât ceea ce părea.
Asezamanatul a fost facut pentru copii orfani. De ceva timp, femeile agresate/date afara si-au luat copii si-au venit aici, la Valea Plopului pentru ca au gasit intelegere si un loc unde sa-si creasca copii, pe ai lor si pe ai altora de care nu s-a vrut sa se mai stie.
La Valea Plopului nu sunt numai 330de suflete. Sunt dublu ca numar, insa, au fost luati in ingrijire de catre sateni. Preotul Tanase i-a plasat la acestia si donatiile facute imbracaminte/alimente o parte ajung si la satenii care si-au asumat responsabilitatea cresterii copiilor orfani.
Povestea din spatele povestii?! Or fi, insa eu consider ca e important si cine ti-o spune, si ce-ai vazut cu ochii proprii si mai ales, indiferent ce ar fi, stiu ca au nevoie de ajutor.
Frumoasa initiativa, felicitari!
Draga mea, mulţumesc. Toată consideraţia pentru ceea ce ai făcut şi tu.
adela, pe preot il cheama marian, nu nicolae. si in valea plopului sunt 24 de biserici. bine din astea 24, doar 3 sunt gata. iar preotul e un om exceptional, ştiu ca mitu, vicele de la LTCOR Mz, il aducea prin mizil la cate o agapa sau seara „creştinească”. in rest toate cele bune şi frumoasă iniţiativa ta. dacă ai vreun banner (eu nu am timp sa fac aşa ceva), trim. pe bogdanb.pingu at gmail dot com şi il postez si eu. desi, nu cred ca vei face mare brânză.
ps: nu cred, pentru că e greu sa mobilizezi oamenii macar sa dea mai departe, da’păi să ii si mai sensibilizezi
Eu, oricum, mă voi duce.
ps2: cartea ta are vreun preţ?
Da, desigur, ţi-l voi comunica prin mail.
Departe de noi Bucureștiul… Iar poșta română e cum e. Mi-a adus un pachet din Germania după o lună. Nici nu-mi pot închipui cât i-ar lua de la Tg. Mureș în capitală, în perioada sărbătorilor, așa că mă voi rezuma la cele două gemene orfane din Căpușu, cărora le voi fi Crăciuniță. Oricum, mult succes!
Ştiu, Mel, de asta am spus că mă adresez, în mod special, celor din Bucureşti şi din împrejurimi.
pff….
E tot ce ai putut spune şi face?
Pingback: Ivona Boitan – Negru de fum | Ioan Usca
Pingback: SINAGOGA NEOLOGĂ DIN BRAŞOV (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: Machiavelique? – Silavaracald
Am sa vad cu ce pot sa ajut.
Felicitari!
Sper sa poti da o mana de ajutor si celor de la http://www.cartipentruorfani.ro/
Ajutorul consta in carti pentru orfani.
Daniela, mulţumesc. Da, am citit şi postarea ta, pe mail. Nu am apucat să intru, încă, direct pe blog. Voi vedea şi eu despre ce este vorba.
Treaba este foarte serioasa, iar donatiile pot fi verificate.
A, nici nu mă îndoiam de asta, Daniela. Am vrut să spun că voi aprofunda, nu am pus nimic la îndoială, mai ales că recomandarea venea din partea ta.
Am scris pentru cei care o fac. Recunosc ca mi s-a intamplat si mie.
Pingback: DACĂ E DUMINICĂ, E… FOLK (36) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: SINAGOGA NEOLOGĂ DIN BRAŞOV (3) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: De Craciun sa fim mai buni « Totul despre copii
Pingback: A ispiti, ispitire… | Noaptebunacopii's Blog
Ma bucur ca Victoras e implicat
Păi, cum altfel? 🙂
Pingback: Uman, umanitar, omenesc – solidaritate | Noaptebunacopii's Blog
Pingback: O altfel de zi… | Noaptebunacopii's Blog
Pingback: Lumini de sarbatori! | Virtualkid