Poveste pentru Ştefănuţ şi alţi copii (mofturoşi)

În răsadul cu verdeaţă,
domnişorul Pătrunjel
s-a trezit, de dimineaţă,
cu domnul Mărar lângă el.

Mustăcios şi înfoiat,
domnul Mărar, cel plin de el
în juru-i, nici că s-a uitat,
la vecinul Pătrunjel.

– Salutare, hei, vecine!
îi strigă acesta, voios.
Ţi-ai luat curte lângă mine?
Tare mai sunt bucuros!

Mă plictisesc singur-buştean,
că n-am cu cine să vorbesc,
stă mai încolo un leuştean,
dar, cu el, nu prea-ndrăznesc.

– Măi, dar tu eşti cam micuţ,
ce-am putea vorbi noi, oare?
– Păi… cum să-l facem pe Ştefănuţ,
să ne accepte în mâncare!

Am auzit-o, ieri, pe-a lui mămică,
spunând că Ştefănuţ e mofturos,
nu vrea legume şi verdeaţă-n mâncărică.
Cum să crească puternic şi sănătos?

Mă gândeam să-i spunem o poveste
despre noi: că suntem fermecaţi
şi, de ne va îndrăgi, frumos va creşte,
căci în vitamina C suntem bogaţi!