Când doi se ceartă…

UPDATE: REMEMBER: La mulţi ani, domnule Octavian Paler, acolo, sus, în cer, de-a dreapta lui Dumnezeu! Poate găsiţi o modalitate de a trimite şi poporului acesta un pic de înţelepciune, un pic de trezire, un pic de mai bine. (Astăzi se împlinesc trei ani de când d-l Octavian Paler a plecat într-o altă dimensiune.)

––––––––––––––––––––––––––––––

Două vrăbii zgribulite,

rotofele, ciufulite,

se ceartă pe-un gândăcel,

nici micuţ, nici măricel.

„E al meu, l-am văzut prima!”

strigă, arţăgoasă, una.

„Aşa spui tu mereu,

de data asta, e al meu!

strigă cealaltă, la rîndul ei.

„Caută-ţi altul, e plin de gândăcei!”

„Dar lasă-mă şi dă-mi pace,

gândăcelul ăsta-mi place!”

Un vrăbioi, de la distanţă,

priveşte amuzat la harţă,

îşi face planul de îndat’

un ţopăit şi l-a-nhăţat!

Vrăbiuţele mirate,

privesc spre el, înciudate.

„Doi se ceartă şi-al treilea câştigă!”

spre ele, vrăbioiul strigă.

Şi, aşa, vrăbiuţele au învăţat

că, decât să se fi certat,

mai bine, prieteneşte, ar fi-mpărţit

şi, astfel, n-ar mai fi avut de pierdut.

Publicitate

Trei raţe îngâmfate (Poezii pentru Victor, poezii pentru copii)

Trei raţe, îngâmfate,
moţate şi împănate,
au plecat la un amiaz
la plimbare, spre un iaz.

Cum mergeau ele, tacticoase,
cu ciocu-n vânt, cu cozi întoarse,
le ajunge din urmă o găină,
ce se ştia cu ele vecină.

„Cot-codac şi bună ziua,
sunt eu, Galina, vecina…”
„Mac, mac, mac şi dă-ne pace,
n-avem timp de cotcodace!

Suntem grabite şi, apoi,
nu poţi veni acum cu noi,
asta-i o întâlnire specială
mergem la spa, surioară!”

Mac, mac, mac – râd raţele îngâmfate,
dându-şi capetele pe spate –
nu ştii tu despre ce-i vorba,
grija ta sunt oul şi ciorba.

„Dar vreau …, zice Galina surprinsă,
„Nu ne pasă, fii convinsă!”
„Ă, ă, ă…. să vă spun, să vă anunţ…”
„Dragă, dar tu n-ai bun simţ!”

Îi strigă raţele ofensate
şi-şi văd de drum încolonate,
una mai legănată decât cealaltă
„Ce zici, dragă, ce ingrată,

să creadă ea că noi am vrea
să ne meargă alăturea,
îţi inchipui ce s-ar fi vorbit la spa
că am ajuns prietene cu Galina, ha!”

Şi au ajuns ele la baltă
şi s-au bălăcit după-amiaza toată,
când seara a dat semne că se lasă,
au pornit înapoi, spre casă.

Ajunse în curtea cu flori multe,
au rămas, dintr-odată, mute,
gospodina abia aştepta să le vază,
că tocmai ce gătise varză.

Avea curtea plină de nepoţi
aşezaţi la masă, toţi,
Asta voia Galina să le spună
C-o auzise, dis-de-dimineaţă, pe stăpână!

Azi, în curte, la bunica (Poezie pentru Victor, poezii pentru copii)

Azi, în curte, la bunica…
-Să vă spun ce s-a-ntâmplat:
Grivei alerga pisica
Şi, ţup, în faţă-le un brotac!

Hop şi, dintr-odată,
Totul s-a schimbat:
Şi Grivei şi Covată
Îl alergau pe brotac.

Mai încolo, la un pas,
Un răţoi şi-un piţigoi
Se certau de-un sfert de ceas,
Pe nişte mămăligă, un guguloi.

Mac, mac, mac, ţipa răţoiul,
Trăgând prada către el.
Cip-cirip şi piţigoiul
Ce nu renunţa defel.

Într-un alt colţ,
Moţăia o gainuşă.
Era pestriţă şi cu “şorţ”.
Lângă ea, o purceluşă.

Şi cinci purcei în jurul ei,
S-au întins cu toţi la soare,
Dolofani şi mititei,
Cu dungi negre pe spinare.

Mai încolo, lâng-un ţarc,
În altă parte a curţii,
Stătea mândră c-un gânsac,
Gâsculiţa Nuţi.

În jurul lor, cinci puişori
Găgăiau de zor,
Mititei şi albişori
Şi, zău, că aveau spor.

Un cocoş împintenat
Privea totul, cam de sus.
Şi cum sta cam încruntat,
Ce gândea, e greu de spus.