Arhive pe etichete: gradiniţă

Bună dimineaţa! :)


Bună dimineaţa, să aveţi o săptămână binecuvântată şi plină de lumină, precum această zorea, din grădiniţa mea de pe balcon,  pe care v-o ofer cu drag (zoreaua, nu grădiniţa 🙂 )!zorea

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria de suflet..., diverse, natură, prietenie

D’ale lui Victor…


sincerităţi

– Mami, te ador! Să nu uiţi asta niciodată! Cine nu te adoră, nu te iubeşte, sau nu te place e un prost!
– Mami, nu are cum să mă iubească sau să mă placă toată lumea. Important este să mă iubiţi tu şi cu tati.
– Dar ştii ceva? Îmi place foarte mult de tine când eşti plină de energie şi te joci cu mine. Când eşti obosită şi nu te simţi bine şi vrei să te odihneşti, eşti urâtă toată!

secrete

După cum ştiţi, vineri a fost ziua lui Victor. A împlinit 6 anişori.
În dimineaţa zilei, ne-am dus la grădiniţă, pregătiţi cu tot ce trebuie pentru petrecerea de acolo. Când am intrat pe uşă, toţi copiii i-au urat „La mulţi ani!”, iar o fetiţă a venit, l-a strâns în braţe şi l-a pupat cu foc. În seara aceasta, am deschis discuţia despre pupic. Victor îmi zice:
– Dar să ştii, mami, că S. m-a pupat şi înainte să fie ziua mea!
– Da? îl întreb mirată şi amuzată în acelaşi timp. Şi tu ai pupat-o?
– Da.
– Şi de ce nu mi-ai spus?
– Păi… de ce să-ţi spun?
– Pentru că eu trebuie să ştiu tot. Şi cum v-aţi pupat, pe obraz?
– Da, normal. Dar tot nu înţeleg, de ce trebuia să-ţi spun?

12 comentarii

Din categoria copil, copilărie, D'ale lui Victor, de suflet..., inocenţă, La mulţi ani!

D’ale lui Victor…


… reflecţii politice

Într-una dintre dimineţile acestei săptămâni, când Victor protesta că nu vrea să meargă la grădiniţă, am încercat să-i spun cum că este necesar să meargă, pentru că avem nevoie de ajutorul lui, mai ales acum când banii se câştigă mai greu, când este o perioadă mai grea, etc., etc.
– Păi, cum, tot nu a trecut criza? mă întreabă el mirat.
– Nu.
– Numai Băsescu e de vină! a concluzionat el supărat.
(Notă: nu discut politică în faţa lui sau cu el.)

 

… constatări

Într-o altă dimineaţă, în drum spre grădiniţă. Înnorat.
– Mami, în dimineaţa asta, soarele a fost mai somnoros, de asta nu se vede, pentru că încă doarme.

 

amabilităţi

Victor, în bucătărie, jucându-se cu nişte şerveţele, se plictiseşte şi începe să le împrăştie pe masă, după care pleacă. Îl strig, revine în bucătărie şi-i zic:
– Bine, Victor, ce ai făcut aici? Ţie îţi place?
– Nu, mămica mea dragă!

 

… drăgăleşenii

– Mami, tu simţi pupicurile pe care ţi le trimit eu de la grădiniţă?
– Da, iubitul meu, le simt. 🙂
– Şi ce faci cu ele?
– Le strâng şi le ascund la inimioară.
– Dar tu nu-mi trimiţi mie?
– Ba da, din toată inima.
– Păi, cum tot pe ale mele?
– Nu, pui, mami are două camere în inimioară: într-una dintre ele strâng pupicurile de la tine, din cealaltă ţi le trimit pe ale mele.
– Să ştii că eu am patru camere: dintr-una îţi spun că te iubesc, în a doua pun pupicurile tale, din cea de-a treia îţi trimit pupicurile mele şi din a patra fac pupicurile să treacă prin pereţi, ca să le poţi primi.

38 comentarii

Din categoria copil, copilărie, D'ale lui Victor, de suflet..., inocenţă

Când e toamnă, dragul mamei…


Dragul meu, copilaş,
vino cu mama, mintenaş,
să-ţi arăt ce s-a-ntâmplat,
acum, că vara a plecat:

frunzele, de supărare,
se-ngălbenesc tot mai tare,
păsările se-ncolonează,
spre ţările calde, migrează.

Mere, pere, prune, nuci,
gutui, piersici, struguri dulci
s-au copt, pentru voi, copii,
să creşteţi sănătoşi, zglobii.

Sunt pline de vitamine.
Legume le calcă pe urme:
roşii, castraveţi şi morcovei,
conopidă, broccoli şi dovlecei.

Şi ştii ce se mai întâmplă acum?
Ploile sunt, şi ele, pe drum.
Noaptea este-n grabă mare:
trimite soarele, mai devreme, la culcare.

Dar şi soarele-i mai obosit,
toată vara, din greu, a muncit.
Ziua devine, deci, mai scurtă,
iar noaptea, este clar, mai lungă.

Clopoţelul, din nou, sună,
la şcoli şi grădiniţe, vă adună.
Toamna este, acum, regină
pentru trei luni. Apoi, iarna o să vină.

Dar asta, dragul mamei,
e o altă poveste. Va veni şi vremea ei.

15 comentarii

Din categoria poezii, poezii pentru copii

Să nu uiţi, Darie…


Să nu uităm, niciodată, să le spunem copiilor noştri, cât sunt de importanţi în viaţa noastră. Nu numai pentru că există, ci pentru ceea ce sunt ei.

Azi de dimineaţă, într-o nouă discuţie despre „nu mai vreau să merg la grădiniţă, mami!”, i-am explicat lui Victor cât este de important ajutorul pe care îl dă el familiei noastre, prin faptul că merge la grădiniţă. I-am spus, încă o dată, că el este un membru de bază al familiei şi că, fără ajutorul lui, ne-ar fi foarte greu.

Mi-ar trebui o infinitate de vieţi să pot descrie expresia de pe feţişoara lui!

Şi copilul meu mi-a sărutat mâna.

Mi-ar trebui o infinitate de vieţi să pot descrie ce am simţit eu!

N.B. Nu este o lecţie pentru voi, este o altă lecţie pentru mine, pe care o împărtăşesc cu voi.

3 comentarii

Din categoria copil, copilărie, părinţi

Bună dimineaţa, puişor


Bună dimineaţa, puişor,
deschide un ochişor
şi trezeşte-te uşor.
Soarele râde la geam,
păsările sunt pe ram
şi cântă toate, în cor:
„Bună dimineaţa, puişor!”

Bună dimineaţa, bună dimineaţa!
Să spălăm mâinile şi faţa,
dinţii albi, cei mititei
şi să strigăm, apoi, „hei!”

Hei, hei, hei, ne înviorăm,
micul dejun îl păpăm,
hei, hei, hei, e o nouă zi,
spre grădiniţă, vom porni!

Scrie un comentariu

Din categoria copil, poezii, poezii pentru copii