Arhive pe etichete: femeie

De 8 Martie…


Oricare ţi-ar fi menirea şi rolul în viaţa celor dragi ţie, LA MULŢI ANI, FEMEIE! Să fii sănătoasă, să fii puternică, să fii fericită! Pentru voi, toate, dragele mele, toată iubirea şi prietenia mea!

Pentru voi, domnilor, gândurile mele sincere şi urările mele de bine! Să fiţi fericiţi, alături de doamnele de lângă voi!

Vă îmbrăţişez, cu dragoste şi vă dăruiesc, din suflet, câte un trandafir:

50 comentarii

Din categoria de suflet..., gânduri, prietenie, sărbătoare

De după…


Pentru că Victor a venit, şi de data aceasta, cu două PA-uri, m-am enervat şi eu. Păi ce: el cu două, mereu?

În concluzie, mai ard şi eu una – o ţigară, adică, arhiscurtă:

De după…

Privea la femeia goală de lângă el. Îi mângâia, cu ochii, formele delicate şi urmărea jocul, abia imperceptibil, al sânilor în mişcarea pe care le-o dădea respiraţia-i liniştită. Adormise. Păru-i negru se răvăşise pe pernă, într-un mod ce i părea foarte sexi. O înveli cu cearceaful şi se ridică de lângă ea, întinzându-se după pachetul de ţigări de pe noptieră. Ţigara de după era întotdeauna cea mai bună. Rotocoalele de fum se ridicau leneşe spre tavan. Se simţea bine. Zâmbi complice lunii pline.

Nu-l uitaţi nici pe cel de aici! Din două, v-o plăcea vreunul. 🙂

30 comentarii

Din categoria proză

D’ale lui Victor… dileme


Monstru femeie sau monstru bărbat?

– Mami, ce voce de femeie ai!
-Păi, nu sunt femeie?
-Nu, eşti mămica mea. Nu eşti nici femeie, nici bărbat, eşti doar mămica mea!
După câteva clipe de gândire, îmi zice, însă:
-Dar, dacă nu eşti nici femeie, nici bărbat, înseamnă că eşti monstru?
– Cam aşa ceva, i-am răspuns râzând.
Alte clipe de gândire, după care, mă întreabă din nou:
-Hmmm, păi ce fel de monstru: monstru femeie sau monstru bărbat?!
––––––––––––––––––––––––––––––

Păi cum e roşie, dacă e portocalie?

Azi, am cumpărat roşii „prunişoară”, din acelea galben-portocalii.
I le-am arătat lui Victor, care m-a întrebat ce sunt.
I-am spus că sunt roşii… portocalii.
– Păi cum să fie roşie, dacă e portocalie? m-a întrebat, foarte încântat de gluma lui.

19 comentarii

Din categoria copil, călătorii, D'ale lui Victor, de suflet..., inocenţă, părinţi

D’ale lui Victor


De râs sau de plâns?

– Mami, ştii de ce îmi place mie ciocolata?
– ?
– Pentru că e sexi, ca o femeie.
-Cum adică? îl întreb, neştiind dacă să râd sau sau nu.
– Adică e bună!!!!!

Ce bine, mami, să nu mi se facă rău!

Mami, pot să mai iau o bombonică, te roooggg?!!!!!!!!
– Câte ai mâncat?
– Două.
–  Bine, hai, mai ia una!
– Ce bine, mami, mulţumesc, că şi-aşa am băut prea multă apă şi mi-era să nu mi se facă rău!

14 comentarii

Din categoria copil, copilărie, D'ale lui Victor, inocenţă