Arhive pe etichete: cearceaf

De după…


Pentru că Victor a venit, şi de data aceasta, cu două PA-uri, m-am enervat şi eu. Păi ce: el cu două, mereu?

În concluzie, mai ard şi eu una – o ţigară, adică, arhiscurtă:

De după…

Privea la femeia goală de lângă el. Îi mângâia, cu ochii, formele delicate şi urmărea jocul, abia imperceptibil, al sânilor în mişcarea pe care le-o dădea respiraţia-i liniştită. Adormise. Păru-i negru se răvăşise pe pernă, într-un mod ce i părea foarte sexi. O înveli cu cearceaful şi se ridică de lângă ea, întinzându-se după pachetul de ţigări de pe noptieră. Ţigara de după era întotdeauna cea mai bună. Rotocoalele de fum se ridicau leneşe spre tavan. Se simţea bine. Zâmbi complice lunii pline.

Nu-l uitaţi nici pe cel de aici! Din două, v-o plăcea vreunul. 🙂

30 comentarii

Din categoria proză