Arhive pe etichete: amurg

Amurg


Amurg de toamnă fistichie,
cu gust galben de gutuie,
în suflet, încet se strecoară,
să mă vindece de vară.

Mă prefac că nu îmi place,
mă inundă, nu-mi dă pace,
în lumină mă-nfăşoară
să mă vindece de vară.

Amurg de toamnă pitorească
– gust galben de fetească –
m-ameţeşte, mă-mpresoară
să mă vindece de vară.

Îl gonesc, înapoi îl chem,
îl transform într-un poem,
el se supără-ntr-o doară.
Nu m-am vindecat de vară.

Reclame

2 comentarii

Din categoria poezii, poezii proprii

Din boabe de piper şi coji de portocală


Şi de mă voi naşte, iar şi iar,
din boabe de piper şi coji de portocală,
coborî-voi să-ţi aduc în dar,
încă o zi, încă un cer şi înc-o seară.

Voi curge lin, prin vene de copac,
de mă vei vrea, îţi voi picura în palmă,
în strai ţesut din frunze, am să mă-mbrac
şi-ţi voi fi dans şi foc şi-ţi voi fi toamnă.

Te voi îmbăta, apoi, de mine
şi te voi plimba prin sfere de iubire,
îţi voi fi cald şi-ţi voi fi bine
şi dor de viaţă îţi voi fi, şi amintire…

Voi râde parfum de amurg în flori de măr,
şi-l voi scutura peste lacrimi, să nu mai doară,
voi pleca, încet, încet, pe aripă de zbor,
eu, cea din boabe de piper şi coji de portocală.

10 comentarii

Din categoria poezii, poezii de dragoste, poezii proprii