Am amuţit într-o cireaşă de mai.
Zâmbeam lumii. Tu zburai.
„De ce taci?” m-a întrebat vântul.
L-am mângâiat. Tu erai cuvântul.
O fetiţă a vrut cercei.
Era prinţesă. M-ai prins în părul ei.
Am amuţit într-o floare de cais.
Strângeam vise. Tu erai un iris.
„De ce taci?” m-a întrebat un cocor.
L-am sărutat. Tu erai dor.
Am amuţit într-un nai.
Zâmbeam lumii. Tu erai o cireaşă de mai.