Creanga fermecată sau poveşti uimitoare din „Carpathian garden”


A fost odată, ca niciodată… Că, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Nu. Greşit! Există acum, în anul 2011, o ţară minunată, locuită de oameni minunaţi  şi condusă de oameni şi mai minunaţi. Unde „sapă sapa locul, sare din pământ…” prostia. Nu, nu norocul! Pentru că am uitat să vă spun:  se pare că ţara despre care vă vorbesc este urmărită de un blestem, ce nu o lasă să fie o ţară normală. Într-o zi, o minunată doamnă, cu funcţie de conducere, a hotărât că e momentul ca „boborul” să afle  despre uimitoarele realizări ale lui Portocaliu Împărat şi ale curtenilor săi: „după lupte seculare care au durat cinci ani”, s-au finalizat 120 km. de cale ferată pe tronsonul Bucureşti-Sinaia. Şi cum era nevoie de surle şi trâmbiţe, s-a gândit „ministresa” să invite la o plimbare cu trenul o echipă de jurnalişti. Aşa că porniră-n zi de vară, până-n seară. Numai că, ce să vezi? Cum mergea el, trenul, aşa, pe şinele proaspăt reparate, nu are de lucru şi se defectează. Şi nu oriunde, ci la sistemul de frânare. Dacă în oricare altă ţară, din acel moment, trenul cu pricina ar fi fost retras din circulaţie, la noi, „şefii de la CFR”, „mări, se vorbiră/şi se sfătuiră” să repare trenul acolo, pe loc. Că, doar, românul se descurcă oriunde, oricum şi cu orice. Zis şi făcut! Se duce unul dintre ei la primul copac, rupe cu vitejie o creangă, o curăţă de frunze şi o pasează sprinten coechipierului ce se afla deja sub tren şi aştepta „înalta tehnologie” pentru a repara pocinogul. Dar, o fi salvând ea, frunza, România, ca brand de ţară, numai că, în acest caz, nu a fost de ajuns. Mai face un salt sprinţar şeful şi mai procură, cum numai el ştie,  o sfoară şi nişte scotch, astfel ca lucrarea să poată fi încheiată cu „succesuri”. Că trenul a rămas tot fără frâne şi că cei din el au fost expuşi pericolului, nu are nicio relevanţă. Important este că el şi-a putut continua drumul, întins, fără oprire.

Ştiţi voi vorba aceea: dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs. Numai că este de jale. Şi întâmplarea în sine, dar, mai ales, faptul că responsabilii cu această călătorie, au lăsat capul în jos, umili, au făcut pe dracu-n patru să „repare”, neavând curajul să-i spună „şefei” celei mari că trenul nu mai poate/nu mai trebuie să-şi continue drumul. Şi, mai mult decât atât, este de jale atitudinea doamnei ministru care, nu numai că a ascuns jurnaliştilor ce o însoţeau, care este situaţia, dar i-a şi pus, ulterior, la colţ, pentru că, în marea lor obrăznicie, au devoalat ceea ce s-a întâmplat.

Anunțuri

18 comentarii

Din categoria diverse, Romănia, ţară

18 răspunsuri la „Creanga fermecată sau poveşti uimitoare din „Carpathian garden”

  1. acum am aflat și noi de ce a costat frunza aceea un milion de euro… că era fermecată și se poate repara orice cu ea 😛
    așa-mi vine un chef să chem înapoi tot tineretul plecat prin țări străine și să-i conving să pună și ei mâna mâna pe coase și pe furci, să-i trimitem în exil pe vajnicii pedelici de poveste. undeva pe o insulă, gen insula șarpelui sau pe o platformă petrolieră, că poate ar fi mai bine să și muncească ceva pentru țara distrusă.

  2. Stii ce imi place cel mai mult? Ca toate vinele sunt aruncate pe astia de acum. Mi se pare exemplu maxim de fatarnicie din partea poporului tarii asteia! Pana acum a tinut pe toti pe brate, pe banii lui, iar acum arunca cu pietre in cine nimereste. Nu mai bine isi taie capul singur? Ca o cam merita!

    • He, he! De când nu ne-am mai duelat noi, mister! 😀 Dar, neeaa, nu voi cădea acum în capcană, nu de alta, dar fac paşi mici de revenire în blogosferă. 🙂 Dar am ridicat mănuşa, nicio grijă! 😛

      • ideologic vorbind, ma asez la dreapta. dispretuiesc tot ceea ce inseamna stanga pentru ca asociez stanga cu politicile sociale bazate pe pomeni (din pacate a trecut politica asta si la dreapta romaneasca, nu-i bai!)
        Insa, dupa cum ziceam, sa analizam prezentul fara sa tinem cont de trecut, e ca si cum l-am bate pe chelnerul care ne-a dat de baut toata noaptea, care nu a facut decat sa ne asculte indicatiile noastre de la inceputul serii!

      • Ştii care este ironia? Că prezentul „se datorează” tocmai faptului că a fost sancţionat trecutul. Problema este că nu mai ştim să sancţionăm prezentul.

  3. Nuuu, n-am ajuns sa sanctionam trecutul! Daca am fi facut asta, Iliescu n-ar fi pupat 2 mandate jumate! Daca am fi facut asta, PSD-ul n-ar colcai de fosti comunisti, actuali neo comunisti.
    Daca am fi facut asta, nici Basescu n-ar fi fost presedinte. Noi… am mers mai departe, demni urmasi ai ciobanului moldovean. In loc sa asmutim cainii pe e, am lasat instructiuni cum sa ne ingroape!

  4. Suntem prea fatalisti sa o facem. Punem pariu ca daca faci un sondaj, o sa auzi de multe ori: asta e! Asa ne e scris?

  5. Hei, Adela, uite ca te-ai apucat din nou de scris de o vreme si habar nu aveam, spre rusinea mea 😀 Ma deruteaza si post-ul pe care l-ai lasat priomul, cel cu campaniile, recunosc… Bine te-am regasit!
    Am vazut si eu aseara povestea cu creanga de aur si m-am luat cu mainile de cap. Pai se mai mira de ce nici dracul nu mai calatoreste cu CFR-ul, dupa ce ca e si scump? 😀

    • Bine te-am regăsit! 🙂 Da, oarecum, m-am reapucat de scris. Ei, m-am gândit ieri la tine şi, probabil, asta te-a făcut să treci pe la mine. 😀
      Postul cu campaniile este post „lipicios”. 🙂 Cât priveşte CFR-ul, de asta e scump, nu vezi ce soluţii ingenioase oferă? 🙂

  6. @zaqk. cum adică ”de ce să ne luăm de cei de la putere?” păi cine a câștigat alegerile cu cele mai mari minciuni electorale? eu nu-mi aduc aminte ca nesimțiții aceia de comuniști să fi promis vreodată salariu mediu de 950 de euro, sau pensii de 450 de euro. dar pe pedelici i-am văzut pe scenă deschisă. deh. da’ cel puțin am devenit un popor suplu și onest, iar președintele nostru este un exemplu de puritate și ascetism iar țara este condusă de un regim de dreapta, care pompează mulți bani în sectorul privat, sprijinind economia privată. ha!

    • bogdan, parerea mea este ca situatia la care am ajuns este rezultatul unui cumul de actiuni de-a lungul timpului. Totul incepe din 90 cand, in loc sa mergem cu altii, am mers cu Iliescu. Care a facut posibila pastrarea mamutilor (CNH, CFR) cu pomparea de bani in fundul lor pana la imposibil.
      Apoi am schimbat pe Iliescu cu unul fara cohones pentru ca, speriati de spectrul nationalismului lui Vadim, ne-am intors la Iliescu. Apoi l-am schimbat pe Iliescu cu Basescu.
      Nu se poate face floare cu o primavara.
      Nu zic ca nu isi au partea lor de vina. Stand la guvernare atat timp, este inevitabil. Insa sa sarim ca orbii si sa ii luam numai pe ei la intrebar, mi se pare fatarncie. Intrebarea e: TU ce ai facut pentru tara asta? Ai mers mereu la vot? Ai respectat mereu legea? Etc…
      Am comentat situatia la mine pe blog. Pana acum nu e nimeni care sa fi vrut sa faca ordine. Din motive politice, nici Basescu nu a vrut pana acum. Insa se discuta despre modificarea constitutiei, care ar aduce multe schimbari benefice.

    • PS. Inainte de a incepe responsabilitatea lor, este a noastra! Noi alegem pe principii sanatoase sau principii populiste. Partidele aflate in opozitie mereu vor promite, pentru a ajunge la putere. Este de datoria noastra de a vedea dincolo de promisiuni si a observa realizarile lor, prezente si trecute. Apoi tragem linie si alegem.

  7. Pingback: Miercurea fără cuvinte 8 – linia viselor « Teo Negură

  8. Pingback: Armata, logos-ul şi lofos-ul « Teo Negură

  9. Pingback: Un semn de viață… « Cristian Dima

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s