De după…


Pentru că Victor a venit, şi de data aceasta, cu două PA-uri, m-am enervat şi eu. Păi ce: el cu două, mereu?

În concluzie, mai ard şi eu una – o ţigară, adică, arhiscurtă:

De după…

Privea la femeia goală de lângă el. Îi mângâia, cu ochii, formele delicate şi urmărea jocul, abia imperceptibil, al sânilor în mişcarea pe care le-o dădea respiraţia-i liniştită. Adormise. Păru-i negru se răvăşise pe pernă, într-un mod ce i părea foarte sexi. O înveli cu cearceaful şi se ridică de lângă ea, întinzându-se după pachetul de ţigări de pe noptieră. Ţigara de după era întotdeauna cea mai bună. Rotocoalele de fum se ridicau leneşe spre tavan. Se simţea bine. Zâmbi complice lunii pline.

Nu-l uitaţi nici pe cel de aici! Din două, v-o plăcea vreunul. 🙂

Anunțuri

30 comentarii

Din categoria proză

30 de răspunsuri la „De după…

  1. Marfă… Cum de nu m-am gândit şi eu la ţigara de după? E preferata mea. 😀
    Apropo de numărul de PA-uri cu care particip pe ediţie, mă distrez inventându-le de când le-am descoperit. Aş putea să scriu şi unul pe oră. Binenţeles, nici unul atât de bun ca ale tale, dar cred că unul la şase ore tot ar ieşi cât de cât mai răsărit. Numai că mi-e ruşine să particip cu mai multe. Nu vreau să-şi facă lumea cine ştie ce impresii despre mine. 🙂

    • Victor, eşti drăguţ. Ale mele, PA-uri bune? Glumeşti. Mă joc şi eu cu genul acesta literar, pentru că îmi place. De altfel, este pentru prima dată când îl abordez, la modul acesta: îngrădit de un anumit număr de semne. Referitor la numărul de PA-uri scrise de tine, trebuia să mă scot şi eu cumva, nu? Şi ale tale chiar îmi plac. 🙂

  2. Pingback: Tigara. Palonul al V-lea « Călin Hera. PA-uri şi mirări

  3. Țigara de după ce?
    😕
    Și nefumătorii? Ei ce plăceri au după? 😀

  4. Pingback: Puterea exemplului | Cojocarii

  5. Eu sunt fumător dar nu voi elogia niciodată ţigara. Dimpotrivă, blestem ziua în care m-am apucat. Eram tânăr şi prost şi ambii mei părinţi fumau (o fac şi-acum). Îmi pare rău doar că îmi place să fumez şi nu am nici ambiţia necesară să înving sevrajul.

    • Mda. Tatăl meu este un model de voinţă, din acest punct de vedere. El nu mai fumează de vreo 35 de ani. Eu urăsc ţigările. Din păcate, soţul meu, după o abstinenţă de 10 ani, s-a reapucat de fumat. 😦

  6. Am asteptat sa se faca miezul noptii…am prins curaj…si iata-ma. Incantat de cunostinta si de blog!
    Buna Dimineata !

  7. Pingback: O zi din viaţa ta « Cristian Dima

  8. Marian

    I believe that a drink is better than a „smoke.” What do you think? Many kisses- Marian

  9. Pingback: Fapta bună | Ioan Usca

  10. Am venit să-mi iau porția zilnică, dar, deocamdată, ‘nica nou. 🙂

  11. 🙂 ţigara de după… uneori cea mai bună, alteori scăpăriciul care aprinde o ceartă, mereu binevenită de foarte multe ori dorită:)

    • Dragul meu injiner, pentru mine, ţigara e mereu scăpăriciul care ar putea aprinde o ceartă. Adică sunt anti el, fumatul, din principiu, nu din dorinţa de a mă da mare rebelă. Başca, mie chiar îmi face rău fumul de ţigară. Nu ştiu, îmi lipseşte, probabil, vreun neuron ceva, am un cromozom şchiop, dar nu înţeleg plăcerea de a fuma. Este adevărat că nu am fumat niciodată. Este adevărat şi că am încercat prin tinereţile mele zbuciumate, dar nu am putut. Asta e…

      • interesant să-ţi placă fumul dar să nu fumezi..
        oricum o dată ce nu te-a prins valul cu fumatul nici nu te apuci, fie îţi place de la început şi continui fie nu şi nici nu-ţi trebuie vreodată (de cele mai multe ori în cazul ăsta te şi deranjează fumul:) ) tu eşti specială:P

      • Dar nu am zis că-mi place fumul de ţigară. 🙂 Dimpotrivă, îmi face rău. Despre cum miroase un fumător, imediat după ce şi-a savurat ţigara, ce să mai zic, bleaahhh! Iar despre un spaţiu în care s-a fumaattttt….. Sunt o victimă, ce să mai! 😀

      • :)) scuzele mele:) am citit îmi place rău în loc de îmi face rău:) acum toate au sens…
        cred că tind să înlocuiesc termeni ce au conotaţii negative cu cele pozitive:P

      • Am bănuit! 🙂 La naiba, am pierdut şi ocazia asta să fiu specială! 😀

  12. 🙂 victor pun pariu că e de altă părere:)

    • Hmm, Victor e un drăguţ, dacă vorbeşti despre Victor Bucur. Dacă vorbeşti despre fi-meu, Victor, atunci ar fi culmea ca măcar el să nu aibă părerea asta. Măcar acum, cât mai e micuţ, că, mai târziu, cine ştie? 🙂

  13. nu ştiu alţii cum sunt dar mama e cea mai importantă pentru mine şi sunt mai mult ca sigur că nici Victor al tău nu va gândi altfel:)

  14. Pingback: Viata… « Gabriela Elena

  15. Asta înseamnă că trebuie să mă apuc şi de fumat? :)))
    Un uichend fain să aveţi! 🙂

  16. Pingback: Friday Links (8): “Mai tare ca moartea” « LA +ILM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s