D’ale lui Victor… concluzii
Victor a răcit iar. 😦 A făcut febră azi noapte, am făcut noapte albă. În fine. Acum, slavă Domnului e mai bine şi, în sfârşit a vrut să mănânce. Pe lângă fripturica de pui pe grătar, mi-a cerut salată de roşii. E preferata lui. Eu m-am executat fericită. Din toată salată, a mâncat, mai ales ceapa: -Ştiu că ceapa îmi face bine la răceală şi la gâtuleţ. De aia vreau să mănânc cât mai multă, sa-mi treacă mai repede. După ce a terminat de păpat, l-am luat în braţe şi l-am pupat. -Miros a ceapă, aşa e, mami? – Da, dar eu te iubesc când miroşi a ceapă. Şi, firesc, a venit întrebarea lui: – Când nu miros, nu mă iubeşti?
Din categoria copil, copilărie, D'ale lui Victor, de suflet..., răceală
dulce foc!Ai premii la mine pe blog.Va pup!
Catrinel, mulţumesc. Dau fuga acum, să văd despre ce este vorba. Ştii tu, la plăcinte înainte… 🙂 Pupici.
Cand faci mamaliga, deasupra face o spuma. Adun-o cu lingura, pune 7 parti de lapte si miere din belsug. Scoti un sirop pentru gat absolut minunat. Si e totul cat se poate de natural – functie de unde iei ingredientele.
Mulţumesc frumos! Am apreciat mereu remediile naturale. când eram eu mică, bunica mea ne dădea păsat cald – aşa îl numea – amestecat cu ulei, când erm bolnavi. 🙂
Eu ajunsesem sa cer din asta si cand nu eram racit, asa de mult imi placea. Acum, insa, bunica nu mai este si nimeni nu facea asa de bine precum ea…
Îmi pare rău pentru bunica ta. Ştiu cum e… Dar, lasă, că ele ne privesc de acolo, de sus şi, uite, acum au zâmbit pentru că ne-am adus aminte de leacurile lor miraculoase. Cine ştie, poate s-au şi cunoscut acolo. 🙂
Pingback: D’ale lui Victor… concluzii - Ziarul toateBlogurile.ro
Tocmai ce am postat ceva pe tema asta, a privirii de dincolo, la mine pe blog :))
Nu am avut încă timp să-mi vizitez toată lista. Dar fug, acum. 🙂
Fugi, fugi! Acum, pornind de la Victoras al tau am ajuns la amintiri din trecutul meu, cu operatia la ureche 😛 Am si aia acolo reprodusa 🙂
Am văzut. Ai fost prolific zilele astea în postări, nu glumă.
:))
am fost doar inspirat
Norocosule! 🙂
cu noaptea alba, Victor a fost in tandem cu Maria. 🙂
Bravo lui, ca intelege ce este sanatos si bun… de fapt felicitari voua ca ati reusit sa il educati in acest spirit!
.. cu iubirea mirositoare te-a „taxat”, Adela! 😉
acum e mai bine? pupici vindecatori! 😀
Da, am citit şi despre Maria. 🙂 Da, i-am explicat dintotdeauna despre ce este vorba. Chiar i-a şi aplicat una dintre astfel de lecţii bunică-sii – soacra mea- anul trecut. Fiind în vizită la ea şi mergând cu toţii, apoi, la casa de la ţară, l-a luat cu ea în sat să-i cumpere ceva de la magazin. S-a uitat el cercetător prin magazin şi i-a zis: „Buni, hai să mergem că nu avem ce cumpăra de aici, numai E-uri şi coloranţi.” De a rămas soacră-mea cu gura căscată. :)))
Cât priveşte iubirea mirositoare, e atent la detalii copilul meu. Dacă l-am exclus pe „şi-ul” de întărire: „…chiar şi când miroşi a ceapă.”…. Asta e… 🙂
E ceva mai bine, mulţumesc. Sunt încă pe avarii. Să văd la noapte ce şi cum.
Pupăm şi noi.
sa va insanatositi cat mai repede, sa va iubiti si fara ceapa 🙂
Mulţumim. 🙂 Bine, o să trecem pe usturoi. 😛
Normal, nu te-ai exprimat corect. Te iubesc ȘI când miroși a ceapă 😛
Pupici de însănătoșire :*
Păi da, am recunoscut deja. 🙂 Mi-am subapreciat partenerul de discuţie. 🙂 Mulţumim pentru pupici, primim cu drag şi pupăm retur.
Frumoasa si inpirata intrebarea. Sa aiba copilul tau parte de insanatosire grabnica!
Mulţumesc frumos, Florentin. Te îmbrăţişez.
Sa va refaceti repejor!Pupam pe amandoi!
Mulţumim. Pupăm şi noi. 🙂