Şi ştii că se poate
Nu vrei să zbori. Tu ştii că nu se poate. Doar gândurile-ţi se lipesc de nori, iar sufletul mii de lumi străbate. Nu vrei să-nvingi mereu. Tu ştii că nu se poate. Dar nu mai vrei speranţe pe cartelă şi zâmbete-n clepsidre încuiate. Nu vrei să nu mai plângi. Tu ştii că nu se poate. Dar vrei să-ţi faci din lacrimi cer şi lună, din singurătate. Nu vrei nemurirea. Tu ştii că nu se poate. Vrei, doar, să poţi trăi, măcar, câte puţin, din toate. Vrei să fii tu şi-atât. Şi ştii că se poate. Să mergi, mereu, pe drumul tău, ducându-ţi visu-n spate.
Din categoria poezii
Pingback: Şi ştii că se poate - Ziarul toateBlogurile.ro
Pingback: Poze emailate – 18 « Link-Ping
Nu pot să nu selectez aceste versuri:
Tu ştii că nu se poate.
Vrei, doar, să poţi trăi
măcar câte puţin, din toate.
Vrei să fii tu şi-atât.
Şi ştii că se poate.
Să mergi, mereu, pe drumul tău,
ducându-ţi visu-n spate.
Tare bine spus!
Mulţumesc, dragul meu! 🙂
Ba vreau sa zbor! Si stiu ca se poate dar mi s-a interzis categoric…cica face inima POC!
Adele, superba poezia, uite, imi bag si eu putin nasul in ea, daca-mi permiti, cred ca poate avea mai mult ritm cu mici schimbari, uite:
Nu vrei să zbori.
Tu ştii că nu se poate.
Doar gândurile-ţi se lipesc de nori,
iar sufletul mii de lumini razbate.
Nu vrei să-nvingi mereu.
Tu ştii că nu se poate.
Dar nu mai vrei speranţe pe cartelă
şi zâmbete-n clepsidre încuiate.
Nu vrei să nu mai plângi.
Tu ştii că nu se poate.
Dar vrei să-ţi faci din lacrimi cer
şi lună, din singurătate.
Nu vrei sa fii nemuritor
Tu ştii că nu se poate.
Vrei, doar, să poţi trăi
măcar câte puţin, din toate.
Vrei să fii tu şi-atât.
Şi ştii,
Aceasta chiar se poate.
Mergi doar, mereu, pe drumul tău,
ducându-ţi visu-n spate.
Ce frumos ai putut sa spui aici:
„Dar nu mai vrei speranţe pe cartelă
şi zâmbete-n clepsidre încuiate.”
Bineînţeles că nu mă supăr. 🙂 Tu ştii că se poate. 🙂
„Nu vrei să zbori.
Tu ştii că nu se poate.
Doar gândurile-ţi se lipesc de nori,
iar sufletul mii de lumi străbate.”
superb! cat stii de bine sa citesti
in suflete omenesti
si stii, de fiecare data ma uimesti
cat simti si cum gandesti
si chiar de uneori ma ravasesti
eu stiu, ca printre randuri imi zambesti…
Chiar îţi zâmbesc, draga mea. Îmbrăţişări. 🙂