D’ale lui Victor


Ca o fantomă…

– Mami, nu-i aşa că noi nu putem vedea vântul, pentru că este ca o fantomă?

La asta nu te-ai gândit?

– Victor, mi-ai făcut şi mie o cafea? îl  întreb în dimineaţa asta.

El se uită mirat la mine şi mă-ntreabă:

-Vorbeşti serios, mami?

– Da.

– Serios, serios, pe bune?!

-Da, mami, vorbesc serios.

– Dar eu nu ştiu să fac cafea. La asta nu te-ai gândit? Pot, cel mult, să te ajut pe tine să-ţi faci.

De ce vorbiţi în engleză?


Eu şi soţul meu căutam nişte termeni în limba engleză, într-o discuţie.

Victor, martor, ne întreabă:

-Voi de ce vorbiţi în limba engleză în faţa mea, dacă eu nu ştiu engleza bine?

Anunțuri

29 comentarii

Din categoria copil, copilărie, D'ale lui Victor, inocenţă

29 de răspunsuri la „D’ale lui Victor

  1. adakiss

    E foarte ineligent!
    Cu limba engleză, mi se întâmplă mie cu sora mea. Vorbesc pe engleză cu ea (cu scopul de a o face să mai rețină câte ceva), iar ea mă ceartă: „Nu mai vorbi cu mine pe limbi străine!” 🙂

  2. Pingback: Ai decojit durerea… « Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine.

  3. geniala aia cu fantoma!! tare istet pustiu’. 🙂

  4. Ai reușit să ne storci zâmbete peste zâmbete.

    Te îmbrățișez cu mare drag!

  5. starsgates

    E un copil cu imaginaţie bogată.:)

  6. Ultima întrebare pusă de Victor e redutabilă…

  7. Patania cu vorbitul intr-o limba necunoscuta lui, dovedeste din plin intelepciunea nativa a celor mici.
    Te imbratisez si-l pup pe Victor cel intelept! 😛

    • Ei, limba engleză nu-i este necunoscută. El face engleză şi la grădiniţă, iar, noi doi, acasă, vorbim în toate limbile pe care le ştim. În sensul că (vorba lui, că aşa explică el: spune ceva şi, apoi, vine concluzia, care începe cu „în sensul că…”) ne jucăm cu cuvintele şi în franceză, şi în engleză, şi în rusă, şi în italiană (mă rog, atât cât ştim. ce nu ştim, învăţăm). Victor ştie foarte multe cuvinte şi în limba engleză, inclusiv cântecele. Dar discuţia dintre mine şi soţ nu-l viza pe el şi, astfel, a luat atitudine. 🙂
      Te pupăm şi noi şi te îmbrăţişăm cu drag!

  8. dmd

    Bucura-te din plin acum pana nu se face mare,ca apoi o sa fie mult mai tacut.Spun si eu o intamplare.Azi dimineata cand eram la Billa la cumparaturi,o mamica avea scandal cu baietelul ei de aprox 3 ani ce se afla in carucior(de cumparaturi) si nu vroia sa fie luat de acolo.M-am oprit sa ma uit la el(eu par la figura mai dur decat sunt) si baietelul spune „nu vreau,sa ma ia nenea” ma uit la mamica fac ochii mari la el si il ridic de acolo spunindu-i sa fie atent la picioruse(era ca un fulg)In fine,cu greu ii ies piciorusele dintre zabrele si il pun incet jos, nu inainte sa-l pup pe obraz, ca ma topise cu privirea.Cand sa plec aud „nenea,doar unu” si imi arata obrazul.Zambete ,veselie si a mai primit doi pupici.Gata povestioara de azi fata de care zambesc si acum.

    • 🙂 Da, sunt nişte îngeraşi. Tăcut, nu o să fie nici când va fi mare, pentru că este în „balanţă”. Vorbăreţ nativ, plus că are şi gena moştenită de la mami. 🙂

  9. Mai avem si noi putin pana ne dezlegam la limba! Sa va traiasca! 🙂

  10. Pingback: De rasul porcilor « Ҩ Gabriela Elena

  11. Pingback: 2 luni de blog! « Adakiss's Blog

  12. Si la noi vin des fantomele, insa, in majoritatea situatiilor ele sunt raspunzatoare pentru nazbatiile care se intampla.

  13. E irezistibil, un izvor nesecat de bucurii! Imi amintesc ca si eu imi notam intr-un carnetel vorbele cu care ma uimea fetita mea, cand era „pregradinitara”, dupa cum s-a expimat chiar ea! Sa aveti o zi plina de bucurii!

  14. Pingback: Halina Poswiatowska (1935-1967) – Manechine « Orfiv

  15. Pingback: DRUM CRUCIAL « Ҩ Gabriela Elena

  16. Pe mine cel mai mult m-a uimit folosirea corectă a expresiei „cel mult”. Pentru vârsta lui e… cel puţin genial.

    • Mulţumesc, Victor. Trebuie să recunosc, fără să mă laud, că este un copil foarte inteligent. Sper să-l „ţină” şi pentru mai târziu. 🙂 Din partea mea, va avea, oricum, tot sprijinul posibil şi chiar imposibil. 🙂

  17. Rusine sa va fie! Nu stiati ca nu e frumos sa vorbiti in alta limba decat cele cunoscute de toti participantii la discutie? Auzi, sa va invete copilul bunele maniere! la varsta voastra… 🙂

    Glumeam, desigur…

    • Desigur că ştiam. Numai că Victor este omniprezent în viaţa noastră, aşa că… 🙂 Problema este când chiar nu vrem să înţeleagă anumite aspecte ale discuţiei. Tare greu ne este… 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s