Răspunsuri


Am rămas datoare nişte răspunsuri, la întrebările pe care vi le-am adresat  aici şi aici şi, care mi s-au întors, ca un bumerang. 🙂

Aşadar, pentru mine, fericirea are culoarea portocaliu (orange), pentru că este culoarea care-mi dă o stare de bine, care mă linişteşte; dorul are culoarea piersicie, dulce-parfumat-ameţitor, speranţa – albastru turcoaz (ador turcoazul), prietenia şi încrederea au aceeaşi culoare – vişiniu trandafiriu – este, din punctul meu de vedere, matură, elegantă, stabilă, catifelată; incertitudinea – are culoarea prunei (nici mov, nici albastru); uitarea este incoloră, iar dezamăgirea are culoarea verde putred (culoarea nucii verzi când începe să se dezghioace).

Şi, uite aşa, am făcut o salată de fructe, asezonată cu sentimente.  Sau invers. 🙂

*****

Referitor la celelalte:

Nu pot spune că aş crede în reîncarnare. Deşi mi-ar plăcea să mă transform în fluture, după moarte. 🙂 Tot reîncarnare ar fi?

Am citit toate argumentele, pro şi contra, care mi-au căzut în mână. Inclusiv punctul de vedere al Gabrielei, care a fost foarte fermă pe poziţie. 🙂

Eu nu pot fi aşa de vehementă în a nega fenomenul – să-i zicem – pentru că mă depăşeşte şi nu mi-aş putea susţine punctul de vedere, decât cu opinii de împrumut, mai mult sau mai puţin îndoctrinate, care nu m-au convins, aşa cum nu m-au convins nici cele pro fenomen. Recunosc, însă, că mi s-a părut incintantă ideea. Aşa, ca o călătorie în timp…

Referitor la senzaţia de „parcă am mai trăit o dată momentul acesta” sau „parcă ne-am mai întâlnit cândva”, etc., mi se întâmplă foarte des, atât legat de familie, de cunoscuţi, cât şi pe stradă, sau oriunde altundeva.

Anunțuri

16 comentarii

Din categoria întrebări şi răspunsuri, gânduri

16 răspunsuri la „Răspunsuri

  1. Si eu am avut senzatii multe de deja-vu.Si ca o coincidenta chiar acum cand tu pui intrebarile acestea citesc „Adam si Eva” a lui Liviu Rebreanu. 🙂

  2. Faptul ca in permanenta punem intrebari, cautam raspunsuri, ne preocupa lucruri pe care le intelegem sau vrem sa le cunoastem, este bine.
    Sa traiesti asa…de astazi pe maine, ca si necuvantatoarele…atunci ar fi rau!
    Tie si puiului tau, numai ganduri bune! 😀

  3. dmd

    Scuze,eu sunt intarziatul.Imi plac aproape toate culorile(verde nu prea)in special albastrul de la foarte fin la luminos,curat si daca se pot obtine aprobari de reincarnare, eu nu vreau sa complic natura si doresc sa ma intorc(daca voi pleca vreodata)tot eu Dan.Promit ca urmez acelasi drum dar voi traii de minim doua ori mai intens.Pentru gazda Adele care intermediaza aceasta intreprindere, ii doresc o luna mai excelenta.

  4. Pingback: După o seară de chef « Nataşa

  5. Diana Alzner

    Adela, chiar eram curioasă să văd ce vei răspunde. Mi-a plăcut că ai fost sinceră. 🙂

    • Mulţumesc, draga mea. Sinceritatea este esenţială pentru mine, în orice relaţie. Iar faptul că cele câştigate acum sunt virtuale nu mă poate face să mă abat de la principii. De câte ori comunic cu voi, încerc să-mi imaginez omul din faţa computerului şi lui mă adresez, ca şi cum ar fi în faţa mea, făcând abstracţie de monitoare, cabluri, wireless-uri, etc. 🙂

      Te pup, cu drag.

  6. Pingback: Asfințit « Vanilla Moon

  7. De azi esti si la mine in Blogroll. 😀

  8. Te-am notat Adela.Spune-mi doar daca vrei sa te trec altfel si se rezolva.

  9. Crede-ma ca dintre toti,tu meriti locul ala cel mai mult.
    sau cel putin la fel de mult ca si ceilalti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s