Să nu uiţi, Darie…


Să nu uităm, niciodată, să le spunem copiilor noştri, cât sunt de importanţi în viaţa noastră. Nu numai pentru că există, ci pentru ceea ce sunt ei.

Azi de dimineaţă, într-o nouă discuţie despre „nu mai vreau să merg la grădiniţă, mami!”, i-am explicat lui Victor cât este de important ajutorul pe care îl dă el familiei noastre, prin faptul că merge la grădiniţă. I-am spus, încă o dată, că el este un membru de bază al familiei şi că, fără ajutorul lui, ne-ar fi foarte greu.

Mi-ar trebui o infinitate de vieţi să pot descrie expresia de pe feţişoara lui!

Şi copilul meu mi-a sărutat mâna.

Mi-ar trebui o infinitate de vieţi să pot descrie ce am simţit eu!

N.B. Nu este o lecţie pentru voi, este o altă lecţie pentru mine, pe care o împărtăşesc cu voi.

Anunțuri

3 comentarii

Din categoria copil, copilărie, părinţi

3 răspunsuri la „Să nu uiţi, Darie…

  1. Victor este un copil foarte norocos.
    Felicitari! 🙂
    Majoritatea parintilor nu au destul timp si in situatii de genul asta prefera sa le spuna doar ca trebuie si cu asta se incheie orice discutie.
    Felicitari! 🙂

    Multumesc

  2. Eu ii spun Vizigotului (ii spuneam, la gradinita anterioara, fiindca acum nu mai sunt probleme) ca e ca si cum ar merge la birou (ca noi) doar ca el este avantajat de faptul ca are mult mai multe activitati placute de facut acolo.

    Niciodata n-ar trebui sa fim prea grabiti pentru a da explicatii copiilor. Ne pastram, astfel, agerimea mintii 🙂 si-a sufletului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s