Restul e tăcere…


Când copacul vieţii îşi scutură florile,
cerul demisionează din infinit
iar Dumnezeu îşi cere tributul.
Când stelele adulmecă suflete
şi luna îşi caută chiriaşi,
când ploaia îşi cântă povestea
gonind peste visuri şi dorinţi,
timpul apasă brusc pedala secundei
ce uită drumul înapoi.

Când copacul vieţii îşi scutură florile,
când stelele adulmecă suflete,
când ploaia îşi cântă povestea,
prezentul se pierde în trecut.

Anunțuri

6 comentarii

Din categoria poezii

6 răspunsuri la „Restul e tăcere…

  1. Tăcerea are ultimul cuvânt…

  2. Pingback: LA CAPĂT DE LINIE, SPERANŢA… (4) «

  3. sa avem cu totii primavara, atunci:) melancolica si trecatoare

  4. dmd

    Imi place poezia ta,imi place cantecul si cantecul ploii,imi place copacul vietii,imi place o secunda de fericire.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s