Ce a fost, a fost, dar ce va fi?

An vechi, an nou. Balanţe: ce am pierdut şi ce am câştigat/iluzii şi temeri. Facem planuri, mai mult sau mai puţin îndrăzneţe, ne facem speranţe, mai mult sau mai puţin realizabile, promisiuni, faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi. Analizăm, adunăm, scădem, fracţionăm şi tragem linie. Rezultatele le etichetăm, le sigilăm şi le închidem în sertăraşele corespunzătoare ale minţii şi/sau sufletului. Mai târziu, peste ani şi ani, le vom declasifica şi ne vom hrăni cu ele.
M-am tot plâns că anul trecut a fost un greu pentru mine. Şi a fost, foarte greu, cu multe lovituri sub centură, care s-au ţinut lanţ – pe tot parcursul său. Dar am supravieţuit. Şi-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce am, încluzându-vă, aici şi pe voi, toţi prietenii mei: de vârste diferite, profesii diferite, fiecare cu frământările, tristeţile şi bucuriile lui, fiecare cu felul lui de a fi şi de a gândi. Voi sunteţi plusul meu câştigat în anul ce tocmai a trecut. Şi nu am de gând să pierd asta.
Acum, spatele drept, capul sus şi privirea înainte! O singură privire spre înapoi, pentru a nu uita de unde am plecat.