Nu, nu daţi năvală! Nu am câştigat la 6/49 (oricum, am înţeles că mai întâi trebuie să joci) şi nici nu am moştenit vreo mătuşă, cu averi uriaşe, din… nu ştiu, Caraibe.
Zilnic, fac rondul de onoare prin “casele” voastre. Vă respir fiecare mireasmă de visare, de bucurie, de lacrimi, de incertitudini, de zbateri, de încrâncenare, de iubire, de dăruire, de uitare, de ironie, de gânduri (dezlânate sau nu), de poveste, de dăruire, de cântec, de mirări, de răspunsuri, de ironie, de voi..
Unii mă primiţi zâmbind, alţii încruntaţi, indiferenţi, unii mă dojeniţi sau mă priviţi de sus, alţii mă simţiţi aproape…
Eu continui să-mi fac rondul… Aşa că RECTIFIC:
M-aţi îmbogăţit!













cum, m-ai obisnuit deja, ma coplesesti cu splendoarea cuvintelor ce ni le impartasesti!
Tu ne-ai imbogatit! iar eu iti multumesc pentru asta!
Nu mă face să plâng!
Dragă domnișoară, eu te voi primi mereu zâmbind și-ți mulțumesc pentru fiecare trecere.
Iar dacă noi te îmbogățim, din partea ta primim cu mult mai mult, pentru că eu simt că aici, pe blogul tău, pe lângă poezie, găsesc o prietenă.
Să ai o seară frumoasă!
Te îmbrăţişez, prieten drag!
Nu cred ca cineva te-ar putea privi incruntat.
Esti un model de daruire,numai din ce am citit pe blog.O mama pe care orice copil si-ar dori sa o aiba.
Si sunt sigur ca daca ai fi castigat la 6/49 ai fi ajutat pe oricine.Sau ai fi impartit premiul si cu noi.Asa esti tu.Partea trista e ca prea putini sunt asa…nimeni nu ofera,toti vor sa primeasca.
Nu trebuia să vă spun secretul meu, mă faceţi să plâng! Vedeţi, cum vă spuneam, mă îmbogăţiţi…
Mulţumesc, dragă Andrei.
Mă bucur că am putut să dau înapoi măcar puțin din ceea ce tu îmi oferi de fiecare dată când intru pe blogul tău. Mulțumesc!
Și, dacă plângi, lasă lacrimile să se risipească și să răsară soarele. Meriți să zâmbești!
Eu îţi mulţumesc!
Te îmbrăţişez, cu drag!
credca, ne-am imbogatit reciproc si sper sa ne imbogatim si in continuare – o placere sa te vizitez
Plăcerea e reciprocă.
Am bănuit eu că-ți trebuie o buburuză…
În sfârșit! Un blogger bogat, altul decât Mogulu!
Da, şi m-am îmbogăţit la fel de uşor!
Mulţumesc pentru buburuză. Le iubesc.
Cu drag,
Pingback: Du Fu (712 – 770) – În pragul toamnei « Orfiv
un prieten e intotdeauna o comoara!
Aşa cred si eu.
Imbogatindu-te, daruiesti altora…
Astazi ne-ai daruit armonia sunetelor, a sufletului tau iubitor, a vizitelor tale.
Iti fac si eu o mica surpriza:
Pingback: Ce a fost, a fost, dar ce va fi? | Noaptebunacopii's Blog
Pingback: Un an … | Noaptebunacopii's Blog