Cifrele, toate,
în cerc adunate,
au pornit un joc,
născocit ad-hoc:
1 – Unu sare într-un picior,
2 – Doi urmează repejor,
3 – Treiul vine mai-ncet,
4 – El cu patru e-n duet.
5 – Cinci priveşte-ncovoiat.
6 – Şase e un nouă răsturnat,
7 – Şapte e o uşă deschisă,
8 – Optul stă cu gura-nchisă,
9 – Nouă e un şase în picioare
Şi urmează…. ghiciţi oare?
Da, e bine, aţi ghicit,
10 – Zecele rege a sosit!
Dar, vai, circulă o bârfă,
Zece-i număr, nu e cifră!
0 – Am uitat un zero mic
Dar el înseamnă… nimic.
super!Ma bucur tare mult ca m-ati invitat la voi.Imi place tare mult si promit ca mai vin!Sa iti traiasca baietelul si sa creasca mare si sanatos!De abia astept sa mai creasca Andrei sa-l pot pacali si eu cu micul dejun a lui Batman….deocamdata…Dumnezeu cu mila ca e tare greu din punctul acesta de vedere.
Bine ai venit! Ne bucurăm că-ţi place şi, evident, te mai aşteptăm. Cât priveşte păcălitul … Mofturile cresc odată cu ei
.
Sunt convinsă că Victor va învăţa foarte repede să numere! Cu poezioară se învaţă unu-doi!
Nu-i frumos să ne lăudăm, dar iartă-ne de data aceasta: Victor a învăţat să numere de pe la un anişor şi vreo patru luni.
. Acum ne jucăm cu cifrele şi literele.
EI, atunci felicitari si la mai mult. Ai grijă, totul să-i fie joacă, nu care cumva să-l oboseşti!In nici un caz nu insista când se plictiseşte.
Mulţumesc, pentru felicitări şi pentru sfat. Faptul că a învăţat literele, cifrele, culorile şi mărcile de maşini de la un an şi patru luni a pornit de la o joacă.
În niciun caz nu am înnebunit să-mi chinui copilul. 
Numai că el este ca un burete: absoarbe totul cu o rapiditate şi o precocitate care, uneori, mă sperie. Partea şi mai bună este că le aşează şi corespunzător în “sertăraşe”.
Nepoţeii tăi ce fac? Sănătoşi, voioşi, nu?
Cu drag,